Istoricul Căminului Cultural ”Zorile” din Grădiștea Vâlcii

Istoricul Căminului  Cultural ”Zorile” din Grădiștea Vâlcii

”Astăzi 24 ianuarie 1937, subsemnații locuitori din satul Grădiștea, com. Grădiștea, jud. Vâlcea, ne-am întrunit în adunare generală, la localul Școalei Primare, la convocarea d=lui Dumitru Cumpănașu, în scopul de a reorganiza în localitatea noastră un cămin cultural aparținător Fundației Culturale ”Principele Carol”.

Am hotărât ca numele Căminului Cultural să fie ”Zorile”, fiindcă sub acest nume simbolic a fost înființat în 1923 și a a funcționat până acum.”

                Așa începe procesul-verbal care consfințește actul de reorganizare a Căminului Cultural ”Zorile” din comuna Grădiștea, jud. Vâlcea, cămin cultural înființat in anul 1923, la initiativa lui Dumitru Cumpănașu, preot, învățător, inspector școlar al Olteniei și Prefect al județului Dolj. Dealtfel, în Darea de seamă ce a fost anexată la procesul- verbal de afiliere la Fundația Culturală ”Principele Carol”, Dumitru Cumpănașu menționa că acest Cămin Cultural a fost înființat ”cu concursul elevilor de curs secundar și al oamenilor de bine din localitate.”

                Pentru o mai bună coordonare a activității s-a constituit un ”sfat ales prin aclamații” compus din: Cumpănașu Dumitru – învățător, Șerbănescu Nicolae – pensionar și proprietar, Marinescu Dumitru – comerciant, G.A. Busuioceanu – țăran, Adam Luca – comerciant, D.C.Busuioceanu – țăran, Constantin Bălănoiu – țăran, Dumitru T.Răduț – țăran, și Ion Busuioceanu – țăran.

                Din membri Sfatului a fost ales Biroul și anume: Cumpănașu Dumitru - Director al Căminului Cultural, N.G Șerbănescu – vicepreședinte, Ion Busuioceanu – secretar și Luca Adam – casier.

                De asemenea  au fost aleși și doi cenzori, Dumitru C. Ionescu și Victor Zapciroiu.

                A fost aprobat Bugetul de venituri și cheltuieli în sumă de 4.750 lei.

                În cadrul Căminului Cultural își desfășurau activitatea următoarele secții și subsecții:

I.                    Secția pentru Cultura Sănătății

Această secție a strâns plante și flori medicinale și a organizat ”săptămâna de igienă”

II.                  Secția pentru Cultura Muncii cu următoarele subsecții:

1.       Subsecția Bunilor Gospodari;

Această subsecție a distribuit gratuit 30 kg sămânță de ghizdei, a ”stăruit”pentru îngrijirea semănăturilor prin folosirea grapei și a ”introdus printre uneltele de muncă ale țăranilor  prășitoarea, dând în folosință gratuit cele 3 prășitori primite de la Ocolul Agricol.”

2.       Subsecția Bunelor Gospodine;

Această subsecție a distribuit gratuit răsaduri de zarzavaturi și flori, a ”stăruit” asupra curățeniei caselor și copiilor și au înființat grădinițe de flori.

3.       Subsecția Edilitară;

Această subsecție a plantat zonele șoselei principale și a Târgului cu 100 de castani.

În anul 1927, cu sprijinul moral și material al Căminului Cultural, s-a ridicat un monument – capelă pentru cinstirea eroilor din 1877 și 1916-1918.

4.       Subsecția Economico-cooperatistă;

Ca o realizare practică a cursurilor țărănești ținute între 26 februarie și 7 aprilie 1939 s-a înființat în cadrul Căminului Cultural Cooperativa de Producție, Aprovizionare și Desfacere Agricolă ”Zorile”, aprobată de Institutul Național  al Cooperației. Această cooperativă ”a luat în exploatare , pe 10 ani, prin arendă de la comună, târgul săptămânal și bâlciurile anuale”. Tot prin Cooperativă s-a arendat de la Grigore I. Popa un cuptor pentru pâine pet imp de 3 ani.

5.       Subsecția Viticultură și pomicultură;

 A adus de la Camera Agricolă 200 kg piatră vânătă, 10 kg de rafie și o pompă de stropit ce o închiria cu 20 lei pe zi celor interesați.

6.       Subsecția Crescătorilor de albine

III.                Secția pentru Cultura Minții și Sufletului, cu următoarele subsecții:

1.       Subsecția Cursurilor țărănești;

2.       Subsecția Bibliotecă și Librărie;

 În cadrul Căminului Cultural funcționa și o Bibliotecă ce deținea, în anul 1937, 265 de volume.

3.       Subsecția Șezători și Serbări;

Cu concursul elevilor de curs secundar, al învățătorilor din Cercul Cultural Grădiștea și mai târziu cu echipa proprie căminului s-au organizat în fiecare an serbări cu următorul program: teatru, coruri, recitări, soliști vocali și dansuri populare. Au fost organizate șezători și expoziții de cusături.  Din multitudinea de activități desfășurate de această subsecție putem enumera:

În anul 1927, o delegație a Căminului Cultural ”Zorile” din Grădiștea,formată din elevi și adulți a participat  la un concurs de coruri, teatru și dansuri populare organizat la Bistrița unde a câștigat numeroase premii.

În anul 1936, Echipa sportivă a Căminului Cultural participă la un concurs sportiv alături de echipe din comunele Zătreni și Bălcești.

L a 1 decembrie 1936 s-a sărbătorit aniversarea Unirii continuată de o ”impunătoare  manifestație antirevizionistă.”

Corul Căminului Cultural ”Zorile” din Grădiștea a participat la un concurs organizat cu ocazia Congresului Căminelor Culturale ținut la București.

Cu ocazia unei inspecții din partea Căminului Cultural Județean Vâlcea condusă de către directorul acestei instituții – Iosif Andreescu și inspectorul Apolzan, s-a organizat o șezătoare ” a cărei reușită a mulțumit pe deplin.”

4.       Subsecția Muzicală

5.       Subsecția ”Sfatul de împăciuire”

Toate aceste secții și subsecții, conform rapoartelor de activitate și dărilor de seamă, au avut o activitate prodigioasă în cadrul comunității.

Acest proces – verbal, împreună cu o dare de seamă privind activitatea Căminului Cultural din anul 1923, anul înființării, au fost înaintate Fundației Culturale Regale ” Principele Carol”, București, str. Latină, nr.8, prin adresa nr. 40, solicitându-se afilierea la această fundație.  În 26 februarie 1937, prin adresa nr. 1064, Fundația Culturală Regală, luând act de această cerere, aprobă afilierea și trimite Certificatul model nr. 2098/936 pe baza căruia Căminul Cultural este scutit de taxele pe spectacole, iar prin circular nr. 6278/934 a Societății Compozitorilor Români, Căminul Cultural este scutit de taxa către această societate. Prin aceași adresă se cere ca această afiliere să se facă cunoscută tuturor autorităților locale și județene – administrative, financiare, școlare, bisericești, agricole, etc. – pentru ca actele oficiale și corespondența emanate de la Căminul Cultural să fie scutite de taxele și timbrele fiscale și poștale.

Prin adresa nr.897 din 17 iulie 1939 adresată lui Dimitrie Gusti, Căminul Cultural Județean Vâlcea cerea ” o echipă studențească pentru cercetări monografice și acțiune culturală” în mai multe comune, printre care și Grădiștea. În aceeași adresă se făceau referiri la faptul că ” în toate aceste comune există  Cămine Culturale conduse de oameni dornici de a lucra pentru înfăptuirea integrală și-n cât mai scurt timp a planului conceput de Serviciul Social pentru propășirea satelor.”

Din adresele nr. 1138 din 11 august 1939 și nr.140 din 21 iulie 1941, reiese că din Sfatul Căminului Cultural Județean Vâlcea făcea parte și Cumpănașu Dumitru, Directorul Căminului Cultural ”Zorile” din Grădiștea.

Prin adresa nr.046710/8660 din 13 septembrie 1939 a Fundației Culturale Regale ”Principele Carol” către Direcția Vânătoarei  ( București, str. Polonă, nr. 8 ) se cerea aprobarea constituirii în cadrul Căminului Cultural ”Zorile” din Grădiștea a Societății de Vânătoare ”Lupul”.

Conform adresei nr.1714 din 13 decembrie 1939 a  Căminului Cultural Județean Vâlcea, activitatea Căminului Cultural ”Zorile” din Grădiștea  a fost apreciată ca ”fiind excepțională” reușind să facă ” cooperativă de luare în arendă a bâlciului comunal, cooperativă de brutărie, cursuri țărănești și fântână model.”

Prin adresa nr.1747 din 21 decembrie 1939, Căminul Cultural Județean Vâlcea făcea cunoscut că ” echipe pentru serbarea datinelor s-au făcut mai peste tot cu elevii cursului primar. Numai în 6 comune s-au făcut cu băieții și fetele satului ( Zlătărei, Dobriceni, Sinești, Grădiștea și Râmești de Beica)”.

Prin adresa nr.18239/1939 a Institutului Național al Cooperației, a fost recunoscută Cooperativa de Producție, Aprovizionare și Desfacere Agricolă ”Zorile” ca subsecție a Căminului Cultural ”Zorile” din Grădiștea. Această cooperativă cumpără o mașină de treierat, un tractor și un plug în anul 1941, printr-un credit obținut de la Banca Federală Cozia din Rm. Vâlcea pe termen de 5 ani.

Cu adresa nr.46706 din 2 august 1939, Fundația Culturală  Regală ”Principele Carol” cere Institutului Național al Cooperației ” să binevoiască a dispune înființarea unui Centru de Valorificare a Grâului la Cooperativa Căminului Cultural Grădiștea, jud. Vâlcea întrucât este singura cooperativă agricolă din Plasa Oltețul care se găsește într-o regiune depărtată de calea ferată și producătorii sunt expusi la speculă. ”

Activitatea Căminului Cultural ”Zorile” din Grădiștea a continuat și după anul 1941. Dar acești ani, 1923 – 1941, au fost cei mai plini de realizări. După anul 1947, Căminul Cultural ”Zorile” primește, pentru scurt timp, numele poetului național – Mihai Eminescu, pentru ca apoi, până în 1990, să funcționeze cu numele de Căminul Cultural Grădiștea.

Bibliografie:

1.       Arhiva personală a Fam. Cumpănașu ;

2.       Grădiștea , file de istorie –autori Fîrtat Ilie, Fîrtat Ioana,  Editura Rotomat, Craiova, 2004;

3.       Monografia învățământului grădiștean, 1840-1989 – autori Fîrtat Ilie, Fîrtat Ioana și Fîrtat Georgiana Elena, Editura Silviana, Rm Vâlcea, 2010.

Fîrtat Ilie, bibliotecar