joi, 27 iunie 2013

PERSONALITATI LOCALE GRADISTENE


V.                PERSONALITĂȚI LOCALE
DIȚOIU CRISTIAN – pictor -  născut  la 6 august 1967 în Grădiştea. Studii: Academia de Artă București, licențiat in arte plastice, specializarea pictura.1996-2006 –Restaurator pictura de șevalet – Muzeul Național de Artă al României. Expoziții personale: 2009 – Pictură, Galeria Anticariat Curtea Veche, Bucureşti; 2009 – Pictură, Galeriile UAP Cupola, Iaşi; 2008 – Pictură, Galeriile UAP Arta, Craiova; 2007 – Galeria Galateca – Biblioteca Central Universitară București; 2002 – Galeria Foișor – Palatul Brâncovenesc Mogoșoaia; etc.
EBÂNCĂ DUMITRU – profesor universitar Universitatea Craiova, Facultatea de matematică – născut la 20 septembrie 1949, în Grădiștea. Titlul lucrării de doctorat:  ”Metode funcțional – numerice pentru rezolvarea ecuațiilor neliniare”.Lucrări publicate: 1. Metode de calcul numeric , Craiova, 2005,  271 p.; 2. Calcul numeric și aplicații, Craiova, 1984, 274 p.
 GÎNGU ELISABETA SILVIA – scriitor - născută la 7 octombrie 1948 în comuna Roșiile, jud. Vâlcea. Profesor de Limba și literatura română în comuna Grădiștea. Opera: Să intri în lumină, Editura Conphys, Rm . Vâlcea, 1999; Cântec pentru Mădălina, Editura Conphys, Rm. Vâlcea, 1999; Timpul, Editura Rotomat, 2000, Craiova; Din Țara lui Hrababură, Editura Rotomat, 2000, Craiova; La poesie c'est ma passion, Editura Rotomat, 2000, Craiova. ( Petre Petria, Cristina Tănăsoiu, Vâlcea – Oameni de știință, cultură și artă. Dicționar, vol. II, Râmnicu – Vâlcea, Ed. Conphys, 2004).
HAMZA de la Obislave ( Grădiștea, Vâlcea) – ban de Craiova în 1531. Sfetnic domnesc între anii 1512 -1535. ( Petre Petria, Cristina Tănăsoiu, Vâlcea – Oameni de știință, cultură și artă. Dicționar, vol. II, Râmnicu – Vâlcea, Ed. Conphys, 2004); ( Ioan Popescu – Cilieni, Biserici, târguri și sate din județul Vâlcea, Craiova, 1941). Acest  Hamza este revendicat și de comuna Corbii Mari ( Satul Obislavu, din 1968 Grozăvești), județul Dâmbovița. El este înmormântat la Mânăstirea Glavacioc, același județ. ( Ion Ionașcu, L. Lăzărescu și colectivul, Documente privind Istoria României, B. țara Românească, veacul al XVI-lea, ( 1571 -1580), Editura Academiei R.P.R., București, 1952, pag. 299).
 ISTRATIE VASILE -  Cercetător -  născut la 6 octombrie 1943 în satul Turburea, comuna Grădiștea.  Cercetător științific principal la  Institutul Național pentru Cercetări Aerospațiale “Elie Carafoli”, București. Specializat in performanțele și evoluțiile aparatului de zbor, precum și în cercetări spațiale: intrări optimale în atmosferă, întâlniri optimale pe orbite, etc.  Doctor în științe exacte ( matematică ) din 2000 cu lucrarea ”Evoluții optime ala aparatului de zbor”. Participări la proiecte și director de proiecte la INCAS (Institutul National pentru Cercetări Aerospațiale și ASR (Agenția Spațială Română) și la proiecte ESA (Agenția Spațială Europeană). Participări la Conferințe: Romania (București, Cluj-Napoca, Brașov), USA (San Diego, Portland), Rusia (Saint Petersburg), Germania (Regensburg, Bremen, Göttingen, Dresda, Berlin), Franța (Metz), Grecia (Chalkis, Creta, Corfu, Kos), Ungaria (Budapesta), Anglia (Londra). Peste 50 de articole în domeniu: V. Istratie, “The Non-Linear Problem of Low Thrust Succeeding on Elliptical and Circular Orbits” (AIAA-96-3646), Vol. AIAA/AAS  Astrodynamics Conference -a Collection of Technical Papers, San Diego, CA, USA, July 29-31,1996, pp. 667-675;  V. Istratie, “Optimal Skip Entry into Atmosphere with Constraints in Minimum Time”, Computational  Methods in Science and Inginiering - AIP Conference Proceedings.. American Institute of Physics International ,1148, ICNAAM 2008, Kos, Greece, pp. 828 – 831;  V. Istratie, “Optimal Entry into Atmosphere with Constraints in Minimum Time”, International Conference on Aerospace Scienses "AEROSPATIAL 2008”, Bucharest, Cod. ISBN 978-973-0-05784-1, pp. 160 – 166; V. Istratie and M. Dimitrache, “Return from Orbit in Minimum Time Optimal”, International Conference on Aerospace Scienses "AEROSPATIAL 2012”, Bucharest (to appear 2013).
MARINESCU PAUL –născut la 2 decembrie 1953 în comuna Grădiștea -  Profesor universitar, Universitatea București , Facultatea de Administrație și Afaceri. Din 1997 doctor în economie cu lucrarea ” Teoria Echilibrului economic și implicațiile sale politice”.Peste 20 de titluri de carte publicate: Marinescu, Paul. Management de proiect, ediția a doua, Editura Universității din București, 2007,162 pag.;  Marinescu Paul - Managementul Instituțiilor Media - Editura Universității din București, 2003, 349 pag.;  Marinescu Paul  - Teoria echilibrului economic si implicațiile sale practice - Editura Universității din București, 2003, 237 pag.;  Marinescu Paul - De la teoria economică Walrasiană la teoriile economice actuale - Centrul de informare și documentare economică al Institutului de Cercetări economice al Academiei Române,București, 1998, 96 pag.
ROMAN ȘTEFAN  -  poet – profesor universitar Universitatea Craiova, Facultatea de istorie, născut la 14 mai 1925 în Grădiștea. Pensionar. Membru al ”Societății Scriitorilor Olteni” din Craiova și al Societății Literare ” Anton Pann” din Rm. Vâlcea. Opera: Grădina stelelor mele,, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1973;  Poezii, Editura M. Duțescu, Craiova, 1999; Lumea glumelor, Editura M. Duțescu, Craiova, 2000; Cântece de primăvară, Editura M. Duțescu, Craiova, 2001; Când crește umbra, Editura M. Duțescu, Craiova 2002. ( Petre Petria, Cristina Tănăsoiu, Vâlcea – Oameni de știință, cultură și artă. Dicționar, vol. II, Râmnicu – Vâlcea, Ed. Conphys, 2004).
VOCHESCU ION  (1948 – 2004) – colonel profesor universitar doctor la Facultatea de drept a Academiei de Poliție ” Al. I. Cuza” București. Fost decan al acestei prodigioase instituții.
S-a născut la Grădiștea. Din 1996, doctor cu lucrarea cu titlul ”Metode și mijloace utilizate de poliție pentru prevenirea și combaterea falsului de bancnotă.” Autor de manuale, tratate și lucrări științifice și a peste 36 de studii ce au văzut lumina tiparului sub egida unor edituri consacrate.
Lucrări: Vochescu Ion, Bercheșan Vasile, ”Bancnota și falsificatorii de bancnote”, Casa de Editura şi Presa"Sansa" S.R.L., București, 1996; Vochescu Ion, ”Criminalistica”,  Editura Academica, București, 2000, 216 pag..

POETI GRADISTENI


 Mariana Ciuca
Mariana Ciucă s-a născut în satul Obislavu, comuna Grădiștea, județul Vâlcea în anul 1979.
Studii: Școala Generala Obislavu, Grup Școlar de Chimie Industriala Nr. 4 din Rm. Vâlcea, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Facultatea de Teologie Andrei Șaguna, specialitatea teologie-litere.
Din anul 2001 este profesor titular de limba și literatura română la Liceul Teoretic Grădiștea.
Debutează în anul 2005 cu volumul POEZII, Editura Tip Naste, Pitești.
 In 2011 publica un nou volum de poezie – POEZII- la Editura Offsetcolor din Rm. Valcea.

Imn

Te văd cu ochii-n licărire
Peste afunduri de ape.
Putea-vor cu lumina
            Să mă adape!

Nu te va durea nici mana, nici fața
Peste-ale iernii zăpezi.
Vei strânge aurul
            Grămezi.

În necontenirea timpului
Și-n bucuria verii
Vei plânge amintirea
            Primăverii.


Te văd cu ochii senini

Te văd cu ochii senini
Dincolo de mările albe.
Presăra-vei în cer
Lumini!

Ai fost pentru mine dar
Și bucurie laolaltă.
Vei plânge
            În viitor.


Mi-ajungă noianul

Mi-ajungă noianul
De stele ce-ai dat,
M-acopere oceanul
Cu tot ce-am gustat!

Adâncul măririi
Al fiilor de sus
În treapta unirii
Peste apus!

Vedea-vom lumina
Peste dureri!
Avea-vom odihna
Din alte veri!

Imn

Senină ți-e fruntea de aur
Și ochii tăcuți în adânc.
În bucuria divină
            Te strâng!

M-am odihnit în inima ta
Ca în cămara de mire.
Tu ești îngerească
            Uimire!

Spre alte veri

Vânt, nori de orizont,
Uvertura lui Egmont!
Plumb, cenușă, apăsare,
Întunecată zare!

Tristețe, vară, iarnă
Pribegii se-ntoarnă!
Căderi, troiene, gheață,
Însingurată viață!

Privirăm la soare, la stele și lună

Privirăm la soare, la stele și lună
S-avem pentru o viață inima bună!
Îți turnai mir pe cap cu mâinile mele,
Cu toată mângâierea care fu în ele!

Zării fruntea-ți de aur încoronată,
Zvâcnirea iubirii nemăsurată.
Te chemai cu sfinții tu să petreci
Ca să nu mai poți să mă uiți în veci!

Tu să vii la mine peste nouă mări,
Sufletul ți-o umple de binecuvântări.
Străluci-va fața și ochiul meu
Cu care în pace te voi vedea mereu


Notă: Versurile fac parte din volumul Poezii, editura Tip Naste, Pitești, 2005.

Grupaj realizat de Ilie Firtat, bibliotecar

POETI GRADISTENI




                                                               Stefan Roman

În  deschiderea cărții de debut, “Grădina stelelor mele”, Al. Piru spunea despre Ștefan Roman: “Poet de autentică inspirație, Ștefan Roman cultivă un lirism discret, calm, comunicând cu mijloace proprii bucuria conviețuirii cu lucrurile și ființele, aspirația spre orizonturi nemărginite, nostalgia unui univers liniștit, inundat de taine, de marele mister al existenței.”
Ștefan Roman s-a născut la Grădiștea, jud Vâlcea în anul 1925 .
A facut cursurile primare la Școala Grădiștea, Liceul la Rm. Vâlcea.
A urmat cursurile Facultății de Teologie din Cernăuți, 1944-1948, apoi Facultatea de Istorie a Universității din București, 1949-1953.
Profesor de istorie la Liceul Teoretic Grădiștea. Muzeograf la Muzeul Olteniei Craiova. Profesor universitar la Facultatea de Istorie a  Universității din Craiova.
Membru al Societății Literare “Anton Pann “ din Rm. Vâlcea și al Societății Scriitorilor Olteni din Craiova.
Debutează în anul 1973 cu volumul de versuri “Grădina stelelor mele”, Editura Scrisul Românesc, Craiova;
În anul 1999, apare volumul “Poezii” la Editura “M. Duțescu” din Craiova;
În anul 2000, apare volumul Lumea glumelor” la Editura “M. Duțescu”, Craiova;
În anul 2001, apre volumul “Cântece de primăvară” la Editura “M. Duțescu”, Craiova;
În anul 2002, apare volumul “Când crește umbra” la Editura “M. Duțescu”, Craiova.


Haracii

A murit vierul –
haracii înțeapă lumina.
Cine mai sărută lăstarii
pufoși ca puii pădurii?


**
Cine mai îmbrățișează
diminețile
cu fluierul livezilor?
Cine mai bate toaca
Razachiei, sângerând?

Dionisos
cerne melancolii.


**
Atâta liniște e în zborurile
ușoare ca gândurile;

cântece din lectee
necunoscute pământului
le adie vânturile.

Porumbeii culorilor
zboară undeva…

Notă: versurile fac parte din volumul de debut, Grădina stelelor mele.





Cântărețul

În somn, ascult zăpada…
Degete albe ating poemul nescris

Lângă streașini de pământ
Caut arboreal unui vis.
În liniștea luminii
Sunt doar umbra
Răsuflării sale.

În zori, cântărețul Euterpei
În giulgiu alb.
Fluierul doarme lângă el.

Frunzele

Frunzele,
zbor cromatic care migrează cu ultimele așteptări
unde întreabă vântul

Poiana fără nori, tăceri fără umbre,
copilărie fără mine
unde cântă pământul

departe, peste depărtări, departe
alunii unui gând vă strigă-n noapte


Pastel

Seara,
un jder ocolește păduri -
râpi adânci…
până ne desparte
de zi.

Mă fură împrejurimi,
se rumenesc dealuri
și văi!...
mitică auroră…!

Apoi,
rămân doar eu
cu distanțele galaxiei mele.







Chemare

Colinele cu pisc de soare
ți-au dat poteci de zare.

Copacii cu vârfuri de lumină
ți-au scris anii pe tulpină.

Câmpul rotund,
te-așteaptă nălbit de chindii –
te strigă o mie de ciocârlii!


Ecvestră

Nisipuri de aur
pajiști cât zilele

în nori de ploi
și-adăpară cârlanii
peste mormintele cailor
grase de ierburi


Fiecare frunză

Fiecare frunză aduce ecoul
Neauzit ca gândurile

Umbră de profet,
Cu sarica de ani –
Ciobanul fluiera
La răspântii de veac și izvoare:
Timp pentru poieni,
Timp pentru tăceri
               -Învățat de la firul ierbii –
Timp pentru poteca urcată de cer

Și pentru ciobanul acela…
Poate ecoul știe –
Poate vântul.


Nota: versurile fac parte din volumul “Poezii”, 1999, Editura “M. Duțescu”, Craiova.








După flori

Pe cărare-n pădurice
Merg iubiții după flori.
Se aud doar pașii tainici
În tril de privighetori

Doar în umbră, stau ascunse
Potirele cu-nfloriri;
Pe cărare înflorește
Visul primelor iubiri.


Dorință

Suspinul meu cel mai din urmă
L-aș lăsa florilor de mai,
În care tu, nevinovată,
Copilă mică te jucai.

N-aș vrea să-mi știe crudul dor
Nimeni în afar- de tine
Și florile – dragile tele,
În mai să-ți spună despre mine.


Cântec de noapte

E noapte…Stele cad,
Luna crește-n pulberi de fard,
Tremură lin, se-nalță, sue
Sună, se pierde, sună și nu e

Cântecul drag
Drumețul trece –
Privește-un prag
Și luna rece…


Părea un cântec

Părea un cântec de curând,
poate un gând,
pe drumuri vechi spre zări urcând,
o amintire lângă gând,
un vis de floare în grădini
hulubul legănând lumini
în zbor ușor,
porneau cu anii mei în zbor.

Nota: Versurile fac parte din volumul “Cântece de primăvară”, Editura “M. Duțescu”, Craiova, 2001
Grădiște

Gândul, aici, e mai încet
Lumini vâslesc târziu sub streașini
Coboară-n fumul serii

Opresc din drumuri lungi
                                   oierii
cu munți de cântece
Sub sarici de profet

Târziu, într-un pridvor
Adormi cântând
cânți adormind
Încet… cântecul lor…



Șopârla

Șopârla stâncilor
cu smalț la cingătoare
iese din foșnet verde
să bea din soare

Între infinit
și flori de mac
șopârla de lac
crește-n amurgul zeilor,
                         un mit…


Epilog

Peste coliba-n care nu e nimeni
Zăpada cade fără încetare

Drum fără drum, vis fără vis,
Eu fără mine-n depărtare

Peste coliba-n care nu e nimeni
Zăpada cade fără încetare



Visând în vis

Visând în vis
m-am deșteptat
în cer înalt
de floare albă de cais

Numai armindenii luminii
deschideau porțile grădinii
în straie ca magii…

Unde trecea, cântărețul ce fluiera
ușor ca fagii?

Pictură veche

Când Dumnezeu
s-a supărat pe îngeri
a trimis în iad
pe cei mai urâți

pe cei cu haine de zare
și-aripi de albine
i-a oprit lângă sine



Nota: Versurile fac parte din volumul “Când crește umbra”, Editura “M. Duțescu”, Craiova, 2002

Grupaj realizat de Ilie Firtat, bibliotecar