Băncile
populare
La 14
ianuarie 1902, Spiru Haret dă o circulară către prefecții de județ, prin care cere ca revizorii școlari,
învățătorii și preoții să îndemne locuitorii satelor să înființeze societăți
economice. Aceste societăți economice devenind Bănci populare. Dar până atunci ele
se numeau ”societăți economice”, ”societăți cooperatiste”, ”societăți de
împrumut și păstrare” sau ” societăți de credit si ajutor manual”.
La 10 mai
1904, se înființează Banca Populară ”Cetatea” din comuna Grădiștea, bancă ce
lucra cu Casa Centrală și făcea operațiuni în comunele Grădiștea și Tina și
avea 24 membri fondatori ( 19 plugari, 1 comersant, 2 funcționari,1 preot și 1
învățător ) cu un capital social de 3190 lei.
Banca împrumuta pe
societari cu 9% pe an și pe nesocietari cu 10 %. La depunerile de fructificare,
Banca plătea o dobândă de 6%.
Consiliul de Administrație se compunea
din :
Președinte – Preotul C. Roman ;
Vicepreședinte – Tache Gh.Ionescu, plugar ; Casier și Contabil – C.
Rădulescu, perceptor fiscal; Secretar I.R.Cumpănașu, secretar comunal ; Membri
– Ion Gh. Niță, Dumitru Ilie, plugari ; Cenzori – Constantin Maria,
plugar, Vasile Bucheru, învățător și C.M.R. Popa, primar ;
Supleanți : Constantin Bărbulescu, comersant, Constantin D. Badea și Ilie
Marin, plugari.
Bibliografie:
Monografia învățământului grădiștean, 1840-1989, Rm. Vâlcea, 2010, Editura
Silviana, Fîrtat Ilie, Fîrtat Ioana și Fîrtat Georgiana - Elena
Fîrtat
Ilie, bibliotecar
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu