BIBLIOTECA PUBLICĂ LOCALĂ GRĂDIȘTEA: Strategia de dezvoltare a comunei Gradistea, Valcea

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI GRĂDIȘTEA JUDEȚUL VÂLCEA 2014 – 2020

$Descriere: E:\fotografii 2012\101HP837\HPIM0003.JPG$

CUPRINS

Cuvânt înainte……………………………………………………………………………………………..pag. 2

Preambul ............................................................................... …………………….pag. 4

Capitolul I. Analiza reglementărilor europene, naționale, regionale, județene și locale ……………………………………………………………………………………………………………………pag. 10

Capitolul II. Prezentarea generală a comunei Grădiștea, județul Vâlcea …………………………………………………………………………………………………………………..pag. 15

Capitolul III. Analiza situației curente și descrierea comunității locale.

Analize ZWOT …………………………………………………………………………………………….pag. 19

Capitolul IV. Domenii prioritare ale Dezvoltării Locale a comunei Grădiștea, județul Vâlcea în perioada 2014-2020 …………………………………………………… .... …………………………pag. 64

Capitolul V. Bibliografie selectivă ................................................................... pag. 72

Capitolul VI. Anexe ................................................................. …………………….pag. 73

Cuvânt înainte

Dragi și stimaţi cetăţeni ai comunei Grădiștea,

Am deosebita plăcere să vă prezint prima strategie de dezvoltare, realizată vreodată pentru comuna Grădiștea, și sper ca aceasta să ofere o imagine cât mai clară a obiectivelor pe care administrația locală și le-a fixat pentru următorii 7 ani.

De la bun început am fost conștient că nu îmi va fi ușor, că Administraţia Locală este factorul hotărâtor care împreună cu dumneavoastră trebuie să-și propună o serie de programe pentru crearea unor condiţii de viaţă corespunzătoare în toate domeniile de activitate. În aceste condiţii, de când mi-aţi acordat încrederea dumneavoastră am făcut tot ce mi-a stat în putinţă să modernizez această comună și să o aduc la nivelul demn de a deveni o comună europeană. În contextul unei analize ample, am ţinut cont de factorul uman care este elementul principal în identificarea nevoilor și oportunităţilor de care are nevoie comuna noastră și tocmai de aceea vreau să vă mulţumesc ca m-ați sprijinit și m-aţi ajutat de fiecare dată să găsesc soluţiile cele mai bune și oportunităţile necesare pentru a continua înflorirea și dezvoltarea din toate punctele de vedere a localităţii în care locuim și pe care o reprezentăm cu mândrie.

Atât proiectele pe care le-am realizat până în prezent cât și cele care sunt cuprinse în «Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Grădiștea, județul Vâlcea pentru perioada 2014-2020 », pentru care o parte dintre dumneavoastră aţi fost chestionaţi, vizează îmbunătăţirea calităţii vieţii și creșterea nivelului de trai al nostru, al tuturor . Această Strategie de Dezvoltare a fost realizată prin mobilizarea noastră, a tuturor factorilor de decizie din Primărie și a Consiliului Local, și cu sprijinul nemijlocit al dumneavoastră. Astfel, împreună ne vom bucura de o infrastructură stradală modernă, de apă și canalizare, de educarea în bune condiţii a copiilor noștri în școli și grădiniţe dotate corespunzător, de extinderea infrastructurilor de utilităţi pe raza comunei, etc.

Faptul că unele idei și propuneri nu au fost preluate în totalitate în acest document se datorează fie constrângerilor legale și financiare ale comunității, fie dificultăților de implementare a acestor idei și propuneri.

Strategia aceasta își propune îmbunătățirea continuă a calității vieții și creșterea bunăstării atât pentru generațiile prezente, cât și pentru cele viitoare. În acest scop trebuie promovată o economie dinamică și competitivă, care să asigure locuri de muncă , un înalt nivel de educație , ocrotirea sănătății , coeziunea socială și protecția mediului , într-o lume sigură , ce respectă diversitatea culturală .

În acest context, poate mai mult ca niciodată, se impune necesitatea existenţei unei viziuni strategice pe termen lung, care să traseze direcţiile de dezvoltare a localităţii, cuprinse într-un document coerent, exprimând o abordare integrată a problemelor cu care se confruntă comunitatea şi prezentând aspiraţiile de dezvoltare ale acesteia, bazate pe potenţialul local existent.

Obiectivul general al strategiei comunei Grădiștea îl reprezintă dezvoltarea echilibrată și armonioasă a localității prin crearea și prin susținerea unui mediu economico- social competitiv, stabil, sănătos și diversificat , care să asigure creșterea economică continuă și calitatea vieții cetățenilor comunei.

Existenţa unei strategii de dezvoltare locală, ca instrument de management utilizat pentru a aborda problemele cu care se confruntă o comunitate și pentru a valorifica oportunitățile de orice fel, reprezintă, astfel, o condiţie esenţială pentru asigurarea unei dezvoltări locale armonioase.

Prezenta strategie de dezvoltare locală a fost elaborată pornind de la problemele specifice ale localității abordate într-un cadru integrat, corelate cu obiectivele şi cu planurile strategice elaborate la nivel regional, naţional şi european, subliniind interdependența dintre local și global.

În calitate de ales și reprezentant al dumneavoastră, vă mulţumesc pentru sprijinul de care m-am bucurat până în prezent și îmi exprim convingerea totală că și în viitor vom forma o adevărată echipă și împreună vom sărbători finalizarea proiectelor pe care ni le-am propus prin această Strategie de Dezvoltare Locala.

Cu respect pentru fiecare dintre dumneavoastră,

Ing. Ilie Boiangiu, Primar

Preambul

Prezentul document reprezintă Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei

Grădiștea, jud. Vâlcea, pentru perioada 2014-2020. Această variantă include rezultatele unui laborios proces de elaborare la care au participat membrii Comunității Local de diverse profesii și grad de pregătire intelectuală și profesională. Lucrarea cuprinde șase părți distincte, toate la un loc formând un tot unitar.

Prima parte a acestui document cuprinde o Analiză a reglementărilor europene, naționale, regionale, județene și locale care au ca temă viziuni pentru o dezvoltare strategică a țării, regiunii, județului sau localității.

A doua parte include o prezentare generală a comunei Grădiștea, care se referă la

următoarele componente: aşezarea geografică; relieful şi componenţa geologică; clima;

reţeaua hidrografică; biodiversitatea; elementele de istorie a localităţii şi prezentarea

patrimoniului comunei Grădiștea (în contextul afirmării acesteia ca lider regional).

A treia parte a documentului include o analiză a situației curente și o descriere a comunității locale. Pentru fiecare domeniu/subdomeniu în parte sunt prezentate:

- analiză-diagnostic a fiecărui domeniu/subdomeniu al dezvoltării localităţii (cu prezentarea situaţiei existente);

- analiză SWOT (prezentarea punctelor tari, a celor slabe, a oportunităţilor şi

ameninţărilor/riscurilor specifice domeniului/subdomeniului respectiv);

- definirea obiectivelor aferente domeniului/subdomeniului: obiective generale,

obiective specifice şi obiective operaţionale.

Partea a patra a documentului conține domenii prioritare ale Dezvoltării Locale a comunei Grădiștea, județul Vâlcea în perioada 2014-2020 și a fost conturată pe baza reunirii în cadrul unei imagini unitare a obiectivelor generale specifice domeniilor abordate. Această viziune va fi transpusă în practică prin intermediul planurilor de acţiuni pentru perioada 2014-2020.

Partea a cincea cuprinde o Bibliografie selectivă ce a stat la baza realizării acestei lucrări.

Ultima parte, a șasea, cuprinde câteva anexe.

În România, au fost elaborate Strategii de Dezvoltare Locală pentru perioada 2007-2013, la nivel național, regional, județean și local. Anul 2014, impune elaborarea noilor Strategii de Dezvoltare Locală pentru perioada programatică 2014-2020, care au în vedere schimbările generate de statutul României de țară membră a Uniunii Europene precum și de efectele crizei economice mondiale, asupra situației europene, naționale, regionale, județene și locale. În acest context, Primarul comunei Grădiștea, județul Vâlcea, ing. Ilie Boiangiu, a decis în cadrul unui amplu proces consultativ, elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Grădiștea, județul Vâlcea pentru perioada 2014-2020, cu anexele aferente.

Acest document se constituie în instrument de lucru pentru organizarea activităţilor, prioritizarea investiţiilor şi gestionarea eficientă a resurselor necesare pentru dezvoltarea celor 9 domenii de activitate identificate la nivelul localității, instrument care să fundamenteze dezvoltarea, promovarea şi implementarea unor proiecte ce vor contribui la progresul general al comunei. Punerea în aplicare a acțiunilor conținute în Strategie, va permite Autorității Publice Locale a comunei Grădiștea, județul Vâlcea, pe termen scurt şi mediu, să îmbunătățească calitatea vieții locuitorilor, în contextul unei dezvoltării armonioase a localităţii, obținute prin aplicarea soluţiilor potrivite. Documentul constituindu-se în bază de informații în argumentarea elaborării și aplicării de cereri de finanțare, pentru liniile deschise prin Programele Structurale și de Coeziune dar și prin oricare alte surse de finanțare active în România.

Prezenta Strategie de Dezvoltare Locală are ca Obiective specifice:

- participarea membrilor comunităţi locale la procesul de dezvoltare locală şi încurajarea acţiunilor inovative (spre exemplu, soluţii noi la probleme vechi, introducerea şi dezvoltarea unor produse noi, noi sisteme de piaţă, modernizarea activităţilor adiţionale prin aplicarea de noi tehnologii, etc.);

- încurajarea actorilor de la nivel local de a lucra împreună cu reprezentanţii altor comunităţi din interiorul sau exteriorul ţării;

- stimularea formării de parteneriate, pregătirea și asigurarea implementării strategiilor de dezvoltare locală;

- descoperirea nevoilor și a măsurilor ce se impun în vederea dezvoltării teritoriale din punct de vedere economic, demografic, educaţional, cultural, etc. prin intermediul unei strategii de dezvoltare elaborată şi implementată local.

Obiectivele generale urmărite în elaborarea și implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Grădiștea, Județul Vâlcea 2014-2020:

1. Să direcționeze comunitatea spre o dezvoltare economică cu scopul de a crea mai multe locuri de munca, de a crește nivelul de trai și de satisfacere a unor nevoi imediate sau viitoare;

2. Să dezvolte un proces comun de organizare pentru a stabili prioritățile comunității, strategia și acțiunile sale;

3. Sa sprijine autoritățile publice locale în accesarea de Fonduri Europene și stabilirea de strategii financiare și de investiții;

4. Să determine eficientizarea managementului în cadrul APL.

Strategia de dezvoltare locala este atât un proces de planificare, cât și un produs care promovează parteneriatul în rândul diferiților actori de pe plan local (administrația publică locală, comunitatea locală, sectorul privat, reprezentanții societății civile, etc. ),cu scopul de a analiza împreună problemele legate de dezvoltare, de imaginea creată pentru viitor /previziuni de viitor, de mobilizarea resurselor, de elaborarea strategiilor de dezvoltare, a proiectelor, precum și de implementarea, monitorizarea și evaluarea acestora.

Metodologia de lucru pentru elaborarea Strategiei

Realizarea strategiei de dezvoltare locală are la bază răspunsurile la 4 întrebări fundamentale:

1. Unde ne situăm în acest moment?

2. Unde ne-ar plăcea să ajungem?

3. Ce probleme trebuie să ridicăm și cum ajungem la acel nivel?

4. Cum trebuie să acționăm pentru a atinge acel nivel?

Strategia de dezvoltare locală a comunei Grădiștea va fi instrumentul de lucru al administrației publice locale, agreat de întreaga comunitate locală, care va orienta gândirea, decizia și acțiunea către obiective superioare sau către premisele obiectivelor, fără ca pe parcurs să existe abateri datorate urgențelor sau avantajelor și dezavantajelor ce pot interveni în anumite momente.

De asemenea, Strategia de dezvoltare locală a comunei Grădiștea se dorește a fi, în aceeași măsură, un instrument de lucru pus la dispoziția tuturor factorilor interesați în progresul economico-social al comunei, iar pe de alta parte, tiparul traseului armonios pentru orizontul de timp propus până în 2020.

Strategia de dezvoltare locală se dorește a fi un ghid de prezentare a tuturor obiectivelor de dezvoltare indicând totodată direcțiile de dezvoltare specifice, și în final detaliate în acțiuni punctuale ce se vor constitui ca viitoare proiecte ale administrației publice locale.

Utilizarea instrumentelor de consultare a comunității locale a determinat adaptarea tuturor propunerilor de acțiuni, în final, strategia de dezvoltare locală fiind în consens cu aspirațiile locuitorilor comunei Grădiștea. Importanța acestui aspect este dată atât de certitudinea implicării viitoare a comunității locale în implementarea strategiei de dezvoltare locală, cât și de posibilitatea asumării depline și conștiente a acesteia.

În procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală administrația publică locală lansează procedura de consultare a comunității locale din localitatea Grădiștea asupra propunerii finale.

Prin Dispoziția Primarului Nr. 39 din 29.01.2014, a fost constituit grupul de lucru pentru elaborarea documentului, cu următorii membri:

- Boiangiu Ilie – primar,

- Tucan Victor - viceprimar

- Filea Camelia – secretar Primărie

- Pășoiu Eleonora – contabil Primărie

- Bercuci Popa Lucian – consilier local

- Vochescu Mariana, secretar Liceul Gradistea

- Simionescu Anca – medic de familie

- Dinculescu Vergică – lucrător silvic si consilier local

- Bercuci Popa Ioana – ing. Dep. Agricol, Primărie

- Gheorghe Constantin - director Liceul Teoretic din Grădiștea, consilier local

- Gheorghe Liana, profesor

- Fîrtat Ioana, învățătoare

- Marin Borhină Daniela – Asistent social

- Pășoiu Amalia – asistent comunitar sanitar

- Stancu Ionel - Șef post Grădiștea, Vâlcea

- Filea Florin, medic veterinar

- Ghigenescu Nicușor - preot

- Andronache Maria - laborant Serviciul apă - canal

- Fîrtat Ilie – bibliotecar

- Dițoiu Liviu – informatician primărie

- Pojoranu Gheorghe - Registru agricol

- Stanciu Ilina – Consilier al primarului

Pentru elaborarea acestui document, echipa implicată în realizarea Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Grădiștea, județul Vâlcea pentru perioada 2014-2020, a primit

un sprijin substanţial şi constant din partea unui număr mare de persoane şi instituţii, sprijin concretizat în oferirea de informaţii, exprimarea de opinii, formularea de clarificări etc. Tuturor acestor persoane dorim să le mulţumim pentru susţinerea acordată!

Consultarea publică a presupus utilizarea clasicelor metode, tehnici și instrumente de investigare a contextului socio-uman, semnificația socio-economică a problemelor cercetate la nivel comunitar, necesitând diferențierea respondenților în funcție de etapele elaborării Strategiei și în funcție de statutul social pe care aceștia îl dețin în comunitate:

- consultarea documentelor;

- elaborarea Analizei SWOT;

- aplicarea Chestionarului de opinie;

- întâlnire cu reprezentanții populației majoritare dar și de etnie romă;

- prelucrarea și interpretarea datelor.

Consultarea documentelor, este una dintre cele mai eficiente metode de culegere a datelor semnificative cu privire la parcursul istoric, situațional al unei comunități. Pentru înțelegerea factorilor responsabili de construcția viitorului comunității, au fost consultate documente care prezentau trecutul comunei și care prezentau relevanță în elaborarea Strategiei: Monografia comunei Grădiștea, județul Vâlcea; Strategia de Dezvoltare Durabilă a comunei Grădiștea și Planul Local de Acțiune pentru Dezvoltarea Durabilă pentru perioada 2007-2013. Pentru prezentarea situației actuale, au fost analize datele demografice conținute în documentele Recensământului Populației 2011, datele statistice socio-economice (categoriile în funcție de venit), datele legate de suprafața agricolă (Recensământul Agricol 2010), infrastructură, etc.

Analiza SWOT.

Pentru efectuarea analizei, au fost constituite 9 grupe de lucru, aferente celor 9 domenii care au fost analizate, după cum poate fi observat în următorul tabel:

Domeniu	Membri/coordonatori
1. Resurse Umane	Boiangiu Ilie – primar
	Filea Camelia – secretar Primărie
	Pojoranu Gheorghe - Registru agricol
	Marin Borhină Daniela – Asistent social



2. Agricultură	Boiangiu Ilie – primar
	Bercuci Popa Ioana, ing. Dep. Agricol, Primărie
	Bercuci Popa Lucian – consilier local
	Dinculescu Vergică – lucrător silvic si consilier local
	Pojoranu Gheorghe - Registru agricol
	Filea Florin, medic veterinar

3. Infrastructură	Boiangiu Ilie – primar
	Bercuci Popa Lucian – consilier local
	Tucan Victor - viceprimar
	Filea Camelia – secretar Primărie
	Stancu Ionel - Șef post Grădiștea, Vâlcea
	Andronache Maria - Serviciu apă - canal

4. Economic	Boiangiu Ilie, primar
	Pășoiu Eleonora, contabil
	Stanciu Ilina, consilier primar

5. Educație, Cultură, servicii sociale
Învățământ	Gheorghe Constantin, director liceu
	Gheorghe Liana, profesor
	Fîrtat Ioana, învățătoare

Cultură	Gheorghe Constantin, director, consilier local
	Fîrtat Ilie, bibliotecar
	Fîrtat Ioana, învățătoare

Servicii sociale	Ghigenescu Nicușor-preot
	Stancu Ionel - Șef post Grădiștea, Vâlcea
	Filea Camelia – secretar Primărie
	Marin Borhină Daniela – Asistent social
	Pășoiu Amalia – asistent comunitar sanitar

ONG -uri



6. Sănătate	Simionescu Anca – medic de familie
	Pășoiu Amalia – asistent comunitar sanitar
	Marin Borhină Daniela – Asistent social


7. Mediu	Boiangiu Ilie – primar
	Dinculescu Vergică – lucrător silvic și consilier local
	Stancu Ionel - Șef post Grădiștea, Vâlcea

8. Turism	Boiangiu Ilie – primar
	Tucan Victor - viceprimar
	Dinculescu Vergică – lucrător silvic si consilier local
	Fîrtat Ilie, bibliotecar
	Fîrtat Ioana, învățătoare

9. Administrație Publică Locală
	Boiangiu Ilie – primar
	Filea Camelia – secretar Primărie
	Pășoiu Eleonora, contabil

Chestionarul de opinie

Cu scopul consultării opiniei comunității, s-a procedat la elaborarea unui chestionar cât mai simplu și clar, în vederea obținerii unei imagini referitoare la cele mai importante probleme cu care se confruntă populația din comuna Grădiștea, județul Vâlcea. Astfel, chestionarul a fost aplicat pe un eșantion reprezentativ pentru populația majoritară și pentru populația de etnie rromă din comună. Concluziile și propunerile, au fost generalizate pentru întreaga populație constituind oglinda intereselor unui număr semnificativ de persoane. Reprezentativitatea opiniilor a fost principala preocupare în cadrul aplicării chestionarului, tehnica de lucru utilizată fiind din „ușă în ușă” și întâlniri punctuale. S-a procedat la prelucrarea răspunsurilor, la așezarea în forma agreată de cerințele Strategiei și la nominalizarea pe baza interpretării datelor din răspunsuri a principalelor probleme care ar trebui rezolvate în comunitate în perioada de planificare 2014-2020.

Capitolul I

Analiza reglementărilor europene, naționale, regionale, județene și locale

Conceptul de dezvoltare durabila (sustenabilă) s-a cristalizat în timp, pe parcursul mai multor decenii, în cadrul unor dezbateri ştiinţifice aprofundate pe plan internaţional şi a căpătat valenţe politice precise în contextul globalizării.

În istoria recenta, prima semnalare a faptului ca evoluţiile economice şi sociale ale statelor lumii şi ale omenirii în ansamblu nu mai pot fi separate de consecinţele activităţii umane asupra cadrului natural s-a făcut în raportul din 1972 al Clubului de la Roma intitulat Limitele creşterii (Raportul Meadows). Documentul sintetiza datele privind evoluţia a cinci parametri (creşterea populaţiei, impactul industrializării, efectele poluării, producţia de alimente şi tendinţele de epuizare a resurselor naturale), sugerând concluzia ca modelul de dezvoltare practicat în acea perioada nu poate fi susţinut pe termen lung.

Problematica raporturilor dintre om şi mediul natural a intrat în preocupările comunităţii internaţionale încă de la prima Conferinţa a ONU asupra Mediului (Stockholm, 1972) şi s-a concretizat în lucrările Comisiei Mondiale pentru Mediu şi Dezvoltare, instituite în 1985. Raportul acestei Comisii, prezentat în 1987 de G. H. Bruntdland şi intitulat Viitorul nostru comun a oferit prima definiţie acceptată a dezvoltării durabile ca fiind „o dezvoltare care satisface nevoile generaţiei actuale fără a compromite şansele viitoarelor generaţii de a-si satisface propriile nevoi”.

Conceptul de dezvoltare durabilă reprezintă rezultatul unei abordări integrate a factorilor politici şi decizionali în care protecţia mediului şi creşterea economica pe termen lung sunt considerate complementare şi reciproc dependente.

De la acest punct, problemele complexe ale dezvoltării durabile au căpătat o dimensiune politică globală, fiind abordate la cel mai înalt nivel la Conferinţa Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare Durabilă de la Rio de Janeiro (1992), la Sesiunea Speciala a Adunării Generale O.N.U şi adoptarea Obiectivelor Mileniului (2000) şi la Conferinţa Mondială pentru Dezvoltare Durabilă de la Johannesburg (2002). S-au conturat astfel programe concrete de acţiune la nivel global şi local .

În cadrul acestui proces au fost adoptate o seamă de convenţii internaţionale care stabilesc obligaţii precise din partea statelor şi termene stricte de implementare privind schimbările climatice, conservarea biodiversității, protejarea fondului forestier şi zonelor umede, limitarea folosirii anumitor produse chimice, accesul la informaţii privind starea mediului şi altele, care conturează un spaţiu juridic internaţional pentru aplicarea în practică a preceptelor dezvoltării durabile.

Conceptul de dezvoltare durabilă are ca premisă constatarea că civilizaţia umană este un subsistem al ecosferei, dependent de fluxurile de materie şi energie din cadrul acesteia, de stabilitatea şi capacitatea ei de autoreglare. Politicile publice care se elaborează pe această baza, urmăresc restabilirea şi menţinerea unui echilibru raţional, pe termen lung, între dezvoltarea economică şi integritatea mediului natural în forme înţelese şi acceptate de societate.

În accepţie generală, dezvoltarea durabilă este definită ca fiind dezvoltarea care satisface nevoile actualei generaţii fără a priva generaţiile viitoare de posibilitatea de a le satisface pe ale lor. Sau cu alte cuvinte dezvoltarea durabilă înseamnă ameliorarea calităţii vieţii respectând capacitatea ecosistemelor de a susţine această viață.

Aşa după cum se poate observa, conceptul în sine de dezvoltare durabilă depăşeşte cu mult pe acela de protecţie a mediului, întrucât ia în considerare nu numai salubritatea şi integritatea mediului natural pentru nevoi imediate, ci pe termen lung. De aceea este mai nimerit să definim dezvoltarea durabilă ca fiind acea dezvoltare care oferă servicii economice, sociale şi ambientale de baza tuturor locuitorilor unei comunităţii fără să compromită viabilitatea sistemelor naturale, sociale şi economice, ce depind de furnizarea acestor servicii.

Începând cu anul 2007, statele europene au început, mai mult sau mai puţin, să încorporeze în strategiile şi politica lor, obiectivele dezvoltării durabile şi să pună în practică principii şi concepte noi cum sunt : integrarea, cooperarea, subsidiaritatea sau sinergismul.

Astfel :

Integrarea – este un demers al comunităţii care ia în considerare politicile, planurile şi programele atât pe orizontală, cât şi pe verticală, respectiv integrează factorii timp şi spaţiu, integrează valori şi comportamente, ţinând cont de nevoile individului şi capacitatea instituţionala de a le satisface ;

Cooperarea – un demers ce recunoaşte interdependenţa tuturor părţilor componente ale unui sistem, respectiv egalitatea accesului la resurse, promovarea consensului în luarea deciziilor, lucrul în echipa etc. ;

Subsidiaritatea – constă în faptul că deciziile trebuie luate şi acţiunile executate la nivelul cel mai potrivit posibil, la nivelul la care problemele locale sunt cel mai bine înţelese şi rezolvate, în acord cu competenţele şi resursele de care se dispune ;

Sinergismul – înseamnă să se creeze un ansamblu care, în integralitatea sa, să fie superior calitativ sumei parţilor sale componente, cu alte cuvinte să se adopte o viziune strategică ciclică, în spirală, mai degrabă decât liniara ;

Nu există o metodă globală unică pentru atingerea obiectivelor dezvoltării durabile. Punerea în aplicare a instrumentelor necesare obligă comunităţile locale să adopte metode noi de gestionare şi administrare a teritoriului. Cheia succesului o reprezintă integrarea dintre diferitele nivele ierarhice de putere (integrarea verticală) şi toţi factorii implicaţi în procesul de decizie (integrare orizontală). Modalitatea prin care se obţine această integrare rămâne însă, la latitudinea fiecărei comunităţi, acestea având posibilitatea să aleagă, funcţie de resurse şi dorinţele membrilor ei.

Conştientizarea problemelor cu care se confruntă comunitatea, atât de către factorii de decizie, cât şi de către cetăţeni va accelera găsirea soluţiilor optime necesare atingerii obiectivelor dezvoltării durabile. Orice proces de elaborare a strategiilor şi planurilor de acţiune trebuie să fie supus consultării tuturor categoriilor sociale, pentru a avea siguranţa că odată adoptate ele vor fi puse în practică, pentru că reprezintă expresia voinţei majorităţii membrilor comunităţii. Acest lucru se poate realiza prin : sensibilizarea şi educarea oamenilor, prin consultarea şi atragerea participării lor la realizarea măsurilor, prin crearea de parteneriate şi prin măsurarea, supravegherea, evaluarea şi declararea progreselor înregistrate pe calea dezvoltării durabile.

Legislația europeană

- Strategia de la Lisabona a Comisiei Europene Revizuită;

- Politica de coeziune în sprijinul creșterii economice și al locurilor de muncă - Orientări strategice comunitare;

- Noua Strategie de Sănătate a Comunității Europene;

- Programul de Acțiuni al Comunității Europene în domeniul sănătății și protecției consumatorului;

- Carta Socială Europeană Revizuită;

- Carta Drepturilor Fundamentale în Uniunea Europeană;

- Declarația Universală a Drepturilor Copilului;

- Directiva pentru Tratament Egal;

- Directiva pentru Securitate Socială;

- Directiva Ocupațională pentru Securitate Socială;

- Regulamentul Consiliului Comunității Europene nr.1260/1999 privind prevederile generale ale Fondurilor Structurale;

- Ghidul Comisiei Europene pentru elaborarea Planurilor și Documentelor de Programare pentru Fondurile Structurale;

- Regulamentul Consiliului Comunității Europene nr. 1783/1999 privind Fondul European de Dezvoltare Regională;

- Regulamentul Consiliului Comunității Europene nr. 1784/1999 privind Fondul Social European;

- Proiectul Regulamentului Parlamentului European și Consiliului UE pentru Fondul Social European;

- Proiectul Regulamentului Parlamentului European și Consiliului UE pentru Fondul European de Dezvoltare Regională;

- Proiectul Regulamentului Parlamentului European și Consiliului UE pentru Fondul Social European

Legislația națională

- Tratatul de Aderare al României la Uniunea Europeana – 2005;

- Planul National de Dezvoltare 2007 – 2013 și 2014-2020;

- Programele Operațional Sectoriale;

- Programul Operațional Regional;

- Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud – Vest Oltenia;

- Strategia Ministerului Educației și Cercetării pentru perioada 2014 – 2020;

- Planul National pentru cercetare-dezvoltare si inovare (PNCDI), 2014 – 2020;

- Strategia descentralizării învățământului preuniversitar;

- Strategia Națională de Ocupare;

- Strategia națională pentru protecția, integrarea și incluziunea socială a persoanelor cu handicap;

- Strategia națională în domeniul prevenirii și combaterii fenomenului violenței în familie;

- Planul național de acțiune pentru implementarea legislației în domeniul protecției drepturilor copilului;

- Strategia națională de dezvoltare a serviciilor sociale;

- Strategia națională de dezvoltare a sistemului de asistenta sociala pentru persoanele vârstnice;

- Planul național de acțiune pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați.

Alte norme legislative interne:

- Legea 215 / 2001 privind administrația publică locală;

- HG nr. 1115/2004 privind elaborarea in parteneriat a Planului National de Dezvoltare (MO nr. 694 / 02.08.2004);

- HG nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituțional pentru coordonarea, implementarea și gestionarea instrumentelor structurale (MO nr. 346/20.04.2004);

- HG nr. 1179/2004 pentru modificarea și completarea HG nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituțional pentru coordonarea, implementarea și gestionarea instrumentelor structurale (MO nr. 690/30.07.2004);

- Legea nr. 315 privind dezvoltarea regionala in Romania ( MO nr. 577 / 29.06.2004);

- Legea privind finanțele publice locale.

În perioada 1997-1999 a fost elaborată pentru prima dată, cu asistenţa din partea Programului O.N.U pentru Dezvoltare (PNUD), o Strategie Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, care a fost definitivată în urma unui număr mare de contribuţii asamblate într-un cadru larg participativ şi adoptată ca document oficial al Guvernului României. Deşi impactul acestui document asupra politicilor publice la nivel naţional a fost relativ restrâns, el a oferit cadrul conceptual şi metodologia de consultare a factorilor interesaţi pentru implementarea cu succes a programului Agenda Locala 21 într-un număr de circa 40 municipalităţi şi judeţe, printre ele numărându-se şi judeţul Vâlcea.

Tratatul de aderare dintre România și Uniunea Europeana, semnat la 25 aprilie 2005, prevedea, printre altele, angajamentele concrete ale României de transpunere în practică a întregului acquis comunitar ce prevăd unele decalări ale termenelor de implementare ale unor obligaţii de mediu (până în 2015 pentru instalaţiile industriale cu grad ridicat de poluare, 2016 pentru depozitele municipale de deşeuri și 2018 pentru extinderea sistemelor urbane de colectare şi tratare a apelor uzate), reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene prin generarea unei creşteri suplimentare de 15-20% a PIB până în anul 2015.

Programele operaţionale sunt documente prezentate de un stat membru şi adoptate de Comisia Europeană, care definesc o strategie de dezvoltare în conformitate cu un ansamblu coerent de priorităţi, pentru a căror realizare se face apel la un Fond Structural.

Privind asigurarea dezvoltării durabile a zonelor rurale şi a mediului aferent, Guvernul României, are în vedere şi reducerea populaţiei care nu are acces la apa de băut şi canalizare.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE REGIONALA ( 2014-2020 ) SUD-VEST OLTENIA stabileşte priorităţile de dezvoltare la nivel de regiune ce sunt corelate cu cele la nivel naţional pentru atingerea obiectivului de coeziune economica şi socială de către România în calitate de stat membru al UE.

Priorităţile de Dezvoltare Regională sunt:

- sprijin pentru creşterea competitivităţii economice în sectorul privat;

- modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii regionale;

- dezvoltarea turismului şi valorificarea patrimoniului natural şi a moştenirii cultural-istorice;

- dezvoltarea resurselor umane în sprijinul unei ocupări durabile şi îmbunătăţirea serviciilor sociale;

- dezvoltarea zonelor rurale şi montane;

- protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului.

Obiectivul general al strategiei de dezvoltare regionale rămâne: creşterea gradului de atractivitate şi competitivitate al regiunilor prin îmbunătăţirea infrastructurii economice,

infrastructurii de transport şi întărirea coeziuni sociale.

La nivelul regiunii funcţionează Agenţia de Dezvoltare Regională Sud - Vest Oltenia, care şi-a stabilit ca şi misiune stimularea dezvoltării sociale şi economice echilibrate şi durabile a regiunii, prin elaborarea şi implementarea de strategii şi programe, atragerea de investiţii şi promovarea regiunii pe plan intern şi extern, pe baza parteneriatului cu administraţiile publice locale, societatea civilă şi mediul de afaceri.

România beneficiază de accesul la fondurile ce finanţează Politica de Coeziune (eligibilitatea de regiune pentru obiectivul „Convergenţă” şi „Cooperare teritorială Europeană”- cu 3 componente transfrontalieră, transnaţională şi interregională) Politica Agricolă şi Politica Comună de Pescuit.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ A JUDEŢULUI VÂLCEA

Strategia de dezvoltare economică şi socială a judeţului Vâlcea”, vizează dezvoltarea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice din judeţul Vâlcea de a planifica, coordona şi implementa politicile, strategiile, programele şi proiectele de dezvoltare locală , întărind astfel capacitatea de absorbţie a fondurilor europene la nivelul judeţului.

Abordarea dezvoltării socio-economice la nivelul judeţului şi-a propus şi a reuşit să consolideze legătura pe verticală, între procesele de planificare de la nivel naţional şi judeţean cu cele de la nivel local, acordând însă o atenţie deosebită abordării de jos în sus atât în analiza problemelor şi stabilirea priorităţilor, cât şi în construirea consensului privind posibilele soluţii pentru rezolvarea acestor probleme.

Am luat ca reper în elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Grădiștea, județul Vâlcea pentru perioada 2014-2020 următoarele documente oficiale ale Statului Român:

1. EUROPA 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii – document elaborat de Comisia Europeană;

2. DEZVOLTAREA DURABILA

3. STRATEGIA NATIONALA pentru DEZVOLTARE DURABILA a ROMANIEI - Orizonturi 2013-2020-2030

5. PLANUL NATIONAL de ACTIUNE pentru OCUPAREA FORTEI de MUNCA

6. STRATEGIA GUVERNULUI ROMANIEI DE INCLUZIUNE A CETATENILOR ROMANI APARTINAND MINORITATII ROMILOR PENTRU PERIOADA 2012-2020

7. AGENDA LOCALĂ 21 – PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE DURABILĂ A JUDEŢULUI Vâlcea

EUROPA 2020 – principii, valori, direcții de acțiune.

Capitolul II

Prezentarea generală a comunei Grădiștea, jud. Vâlcea

1. Așezare geografică:

Comuna Grădiştea este situată pe râul Olteț, afluent de dreapta al râului Olt, în partea de sud-vest a judeţului Vâlcea. Are ca vecini comunele: Roşiile la est, Livezi la sud, jud. Gorj (comunele Dănciulești, Logrești, Stejari) la vest şi Sineşti la nord.

Comuna Grădiştea este formată din 9 sate, după cum urmează: Grădiștea, Valea Grădiştei, Diaconeşti, Linia, Obislavul, Ţuţurul, Străchineşti, Turburea și Dobricea.

Prin Grădiştea trece drumul naţional Drăgăşani – Tg. Jiu, comuna fiind situată la 60 km de Drăgăşani şi la 70 km de Tg. Jiu. De Rm. Vâlcea, comuna este legată prin drumul judeţean Milostea – Obislavu, care face racordul între drumurile naţionale Drăgăşani – Tg. Jiu şi Rm. Vâlcea – Tg. Jiu, aflându-se la o distanță de 100 km de acesta.

Comuna Grădiştea are o suprafaţă de 4814 ha din care 260 ha intravilan și 4554 ha extravilan.

2. Relieful

Ca forme de relief, predomină dealurile şi văile, fiind o comună de zonă colinară. Cele mai înalte dealuri din comună sunt: Poiana Lungă – punct situat pe Dealul Muierii cu o înălțime de 511,40 m, fiind cel mai înalt deal din comună, Straja, situat tot pe Dealul Muierii, cu o înălțime de 450 m, Steagul, deal situat în satul Turburea, cu o înălțime de 440 m și Cula, deal situat în satul Dobricea, cu o înălțime de 435,23 m.

3. Clima

Clima este temperat continentală, cu o temperatură medie anuală de 10⁰C. Cea mai joasă temperatură a fost înregistrată în ianuarie 1942, minus 35⁰C iar cea mai ridicată în iulie 1957, 42⁰ C. În rest iernile sunt blânde și verile călduroase. Precipitațiile medii anuale sunt de 612 mm. Cea mai mare cantitate de apă cade în lunile de primăvară și toamnă.

Grosimea medie a stratului de zăpadă este de 60 cm. Brumele cele mai timpurii pot să apară în prima decadă a lunii octombrie.

Umiditatea relativă a aerului, media anuală este de 70%, cea mai scăzută umiditate relativă este în lunile august și septembrie cu valori sub 70%.

Vânturile dominante sunt Crivățul și Austrul ce ating o viteză medie de 25-30 m/s și o frecvență de 25-40%

4. Rețeaua hidrografică:

Comuna este străbătută de la nord la sud de râul Olteţ, pe o distanţă de 4 km, împărţind comuna în două. Valea Olteţului permite cultivarea porumbului şi a grâului cu rezultate foarte bune şi practicarea grădinăritului. Olteţul are trei afluenţi mai importanți pe teritoriul comunei şi anume: Dobricea, Obislăvelu şi Valea Grădiştei, afluenţi ce-şi adună apele din topirea zăpezilor şi din ploi. De altfel, cele trei pârâuri dau şi numele la trei din satele comunei.

Nivelul apei subterane coincide în medie cu nivelul apei râului Olteț. Din cauza condițiilor hidrogeologice din zonă, atât râul Olteț, cât și cele două pârâuri produc importante eroziuni și inundații, afectând terenurile agricole. Anual aceste eroziuni se estimează la circa 6 ha teren agricol scos din circuitul de producție.

Inundațiile, în anotimpurile ploioase, produc și acestea foarte multe pagube. Cele mai catastrofale au fost cele din anii 1925, 1940,1949, 1950, 1953, 1957, 1959, 1968, 1971, 1972, 1974, 1978, 1980 și 1998.

Dealurile din stânga şi dreapta râului Olteţ, sunt ferăstruite transversal de numeroase pârâiaşe care vara seacă.

5. Solurile

Grădiștea , ca unitate geomorfologică, face parte din Platforma Oltețului, treaptă a Podișului Getic. Structura solului este formată din sedimente de rezistență diferită (argile, marne, pietrișuri, nisipuri, etc. ) depuse pe un fundament cristalin de tip carpatic în ultima parte a pliocenului.

(Ibidem ).

6. Vegetația:

Dealurile sunt acoperite de păduri de foioase în care predomină specii de Querus Q. Robur = stejar, Q. Frainetto = gârniţa, Q. Ceris = cerul, Ulmus foliace = ulmul, Fraxinus excelsior = frasin, Rubinia pseudacacia = salcâm, Fagus silvestis = fagul şi alte specii de arbori.

Dintre speciile de arbuşti şi subarbuşti care se găsesc în pădurile din comună putem aminti: păducelul ( crategus monogina ), alunul ( corilus avellana ), socul sălbatic ( sambucus nigra ) iar ca subarbuşti putem aminti rugul ( rugus cereus ), măceşul ( roza canina ), etc. În poienile din pădurile comunei, pe văile şi versanţii dealurilor cresc o mulţime de specii de plante din care unele sunt plante medicinale: coada şoricelului ( Alchilleia millefolium ), sunătoarea ( Hipericum Perfoliatum ), coada calului ( Ecvizetum sp. ), trei fraţi pătaţi, etc.. Primăvara înfloresc viorelele, cocorăii ( Eritronum Den cansis ), tămâioarele şi altele.

În luncile apelor cât şi pe terenurile în care bălteşte apa cresc specii de arbori adaptate pentru aceste condiţii: plopul ( populus alba ), salcia ( salix sp. ) și arinul. Dintre arbuşti putem menţiona răchiţa albă şi roşie, sângerul ( cornus sangvineea), lemnul câinesc ( Ligustrum vulgare) etc. În văile pârâurilor ce traversează dealurile cresc spontan plante foarte căutate pentru fructele lor aromate cum ar fi murul și fragul.

În locurile mlăştinoase cresc plante specifice acestor terenuri ca papura şi țipirigul.

Dintre plantele cultivate din cele mai vechi timpuri putem aminti grâul, porumbul, orzul și secara iar ca plante tehnice cartoful, floarea soarelui, fasolea, mazărea de grădină şi altele. Se mai cultivă şi furaje reprezentate prin trifoi , ghizdei şi lucernă.

Dintre pomii fructiferi care se cultivă în zonă, pentru consum propriu cât şi pentru fabricatul țuicii, se poate aminti mărul, părul, gutuiul, prunul, cireşul, vişinul, piersicul comun şi alte specii dar în număr mai mic ca de exemplu caisul. Un loc important în ultimi ani la ocupat cultura viţei-de-vie.

7. Fauna:

Condiţiile climaterice din zonă sunt propice pentru o faună bogată. Dealurile acoperite cu păduri sunt un mediu bun pentru animale sălbatice ca mistreţul ( sus scrofa ), vulpea ( vulpes vulpes ), iepurele ( leptus europeus ), veveriţa ( scyrus vulgaris fuscoater ), viezurele ( meles meles ) şi altele. În zonele din luncile apelor pot fi observate raţele sălbatice, fazanul, turtureaua, gâştele sălbatice iar în locurile mlăştinoase, berzele care toamna pleacă în ţările calde. Primăvara în păduri se întorc cucii și pupezele. (Ibidem ).

Râul Olteț are şi el fauna lui. În el se poate pescui cleanul ( Leuciscus cephalus ), mreana ( Barbus barbus ), nisipariţa ( Cibitis Romanica ), raci şi altele.

8. Resurse naturale:

Ca resurse naturale putem aminti petrolul, exploatat intens in perioada post decembristă, lemnul, folosit mai mult pentru încălzit și ca material deconstrucții, pășuni, plante medicinale, fructe de padure, etc..

9. Repere istorice:

Grădiştea îşi are începuturile în negura istorie, având o vechime de peste 2000 de ani.

În anul 1939, profesorul Dumitru Berciu, făcând săpături în punctul “La Cetate”, găseşte “câteva resturi ale Culturii Coţofeni şi urmele unei, Cetăţi dacice”. Cetatea datează din perioada de trecere de la cultura Hallstatt (prima epocă a fierului – începe în jurul anului 1000 î.e.n.) la cultura LaTéne (a doua epocă a fierului – durează până la cucerirea romană). Cetatea hallstattiană se află pe un platou înalt numit Dealul Muierii. Este de forma circulară, cu diametrul de 80 m. Era apărată de o palisadă de lemn ce alterna cu blocuri de pământ bătătorit și avea rol de refugiu. Au fost identificate două nivele de locuire corespunzătoare secolelor XII- IX respectiv IX – VIII, a. Chr.

Cetatea de la Grădiștea, învățătorul – preot, Dumitru Cumpănașu (1900 - 1986), a identificat-o, pornind de la un studiu al lui Grigore Tocilescu (1850 – 1909) ce a vizitat cetatea, ca fiind Phrateria, distrusă de romani și ilustrată pe Columnă prin scenele 94 – 98.

Cu ocazia efectuării unor săpături la cetea dacică din Grădiştea, s-a stabilit că prin imediata apropiere a ei, trece un drum vechi de culme, denumit “Drumul Muierii”. Acest drum pleacă de la ieşirea din vechea cetate getică – Sucidava (Corabia) până la Sarmisegetuza. Acelaşi drum, “Drumul Muierii”, este menţionat şi de Vartolomei Todeci în “Plaiul Dorului”, ca vechi drum al transhumanţei. Pe aici mergeau spre inima Olteniei (până la Leu, lângă Craiova şi de acolo la Bistreţ, lângă Calafat) ciobanii cu turmele lor, spre Dunăre pentru iernat.

Grădiștea este atestată documentar în 3 august 1489, în timpul voievodului Vlad Călugărul. În același document este menționat și satul Runtea, langă Grădiștea, sat dispărut. O atestare documentară mai veche o are satul Băești, actualul sat Dobricea, acesta apare menționat în Hrisovul dat de Basarab cel Tânăr (Ţepeluş) la 18 ianuarie 1480. În același document este menționat și satul Vâlsănești, lângă Grădiștea, sat dispărut, rămas în toponimia locală. Satul Turburea este atestat în anul 1502, satul Obislavul în anul 1722, satul Dobrina, lângă Turburea în anul 1576 – sat dispărut –iar în anul 1514 este atestat satul Straja, lângă Grădiștea, sat dispărut .

Etimologie: GRĂDIȘTE, grădiști, s. f. Ridicătură (alungită) de teren formată în lunca unui râu, datorită schimbării către vărsare a meandrelor lui. – Din sl. gradište „castru”. ( DEX). Iorgu Iordan în ”Toponimia românească” avansează și sensul de cetate. Toponimul Diaconești are la origine antroponimul ”Diaconu”; Dobricea vine de la antroponimul ” Dobricea” – întemeietorul așezării; Linia – în linie, de-a lungul drumului; Băești de la antoponimul ”Băescu” – posibil întemeietor al așezării; Străchinești de la antroponimul ”strachină”; Turburea de la pârâul cu același nume cu apă tulbure; Țuțuru de la antroponimul ”Țuțuru”; Valea Grădiștii este un toponim geomorfologic care indică o așezare întemeiată pe o vale în apropierea cetății; Obislavul de la hidronimul ”Obislavul”- cuvânt de origine slavă. Pentru Obislavu propun și următoarea formă: Obi + Slavu = slavii de la Obi ( fluviu in vestul Siberiei, Federația Rusă).

Contribuția grădiștenilor pentru Războiul de independență din 1877 a constat în jertfe umane ( 8 morți), sume de bani ( 281 lei și 78 bani), 9 care cu câte 4 boi rechiziționate, transporturi cu atelajele locuitorilor, etc.

Din corpul de voluntari al lui Gheorghe Magheru, format în anul 1886, au făcut parte și 16 grădișteni.

Răscoala de le 1907 nu a rămas fără ecou la Grădiștea. Primarul comunei Constantin M.R. Popa, preotul C. Roman și învățătorul Ion Brătulescu sunt acuzați că au încercat răzvrătirea locuitorilor împotriva proprietarului Dumitru B. Tomescu.

Primul Război Mondial a provocat grădiștenilor mari suferințe. Pe câmpul de luptă au pierit 218 militari și 10 civili ( împușcați de armata maghiară din diferite vini). Ocupantul a ars biblioteca ( peste 1000 volume), a rechiziționat 96 perechi de boi și a obligat locuitorii la diferite corvezi.

În anul 1920 este construit monumentul eroilor din războiul de independenţă şi primul război mondial, cel din fața Primăriei.

În Al Doilea Război Mondial Grădiștea pierde în luptă 74 de fii. Aceștia au luptat în Regimentul 2 Dorobanți.

Comuna Grădiștea, în timp, a fost vizitată de mai multe personalități: Alexandru Ioan Cuza ( în drum spre Tg. Jiu), primul ministru liberal al României I. Gh. Duca ( în anul 1922, donează cu aceasta ocazie 25 mii lei pentru construirea școlii din satul Băești), episcopul Atanasie ( 12 mai 1946 ), Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților ( în 26 mai 2006 inaugurează alături de primarul comunei, ing. Ilie Boiangiu, Rețeaua de apă potabilă).

CAPITOLUL III

Analiza situației curente și descrierea comunității locale.

9.1. Analiza situației curente

Analiza situației curente a comunei Grădiștea, jud. Vâlcea, a presupus observarea a nouă domenii detaliate pe categorii, redate în tabelul următor:

DOMENII	CATEGORII
1. Resurse umane	a) populația
1. Resurse umane	b) piața muncii
2. Agricultura	a) agricultura
	b) zootehnia
	c) pomicultura
	d) silvicultura
	e) apicultura
3. Infrastructura	a) Infrastructura de transport
	b) Infrastructura de utilităţi
	c) Fondul locuibil
4. Economic	a) Producție
	b) Comerț
	c) Servicii
5. Educaţie, cultură, servicii sociale	a) Învățământ
	b) Cultură
	c) Servicii sociale
	d) ONG- uri
6. Sănătate	Sănătate
7. Mediu	Mediu
8. Turism	Turism
9. Administrație publică locală	Administrație publică locală

1. Resurse Umane

1.a. Populaţia.

Populaţia Comunei Grădiştea în decursul anilor:

Anul	1938	1948	1963	1971	1983	1989	2000	2002	2011
Locuitori	3302	4958	3938	3623	3256	3208	3222	3107	2698

Numărul total al populației comunei Grădiștea, jud. Vâlcea, extras din documentele Recensământului Populației 2011, este de 2698 locuitori, structurată pe sate astfel:

Nr. Crt.	Denumire sat	Nr. locuitori
1.	Grădiștea	409
2.	Linia	635
3.	Obislavu	172
4.	Țuțuru	385
5.	Diaconești	130
6.	Străchinești	35
7.	Valea Grădiștei	166
8.	Turburea	289
9.	Dobricea	447

Conform aceleași surse (Recensământului Populației 2011), 87 de persoane, s-au declarat ca fiind de etnie romă, reprezentând un procent de 3,2% din populația comunei.

Cultele religioase reprezentate pe teritoriul comunei Grădiștea sunt:

- creștin ortodox de stil nou - majoritatea populației;

- adventist – 2 persoane

Dinamica, în conformitate cu datele înscrise în tabelul de mai jos, vorbește despre un proces de îmbătrânire manifestat în rândul populației din comună și modificări în sens negativ ale mentalității referitoare la întemeierea familiei, perioadele de timp analizate fiind 1 ianuarie 2012 - 31 decembrie 2013.

An/ denumire indicator	Număr nașteri	Număr decese	Număr căsătorii
2012	19	36	11
2013	19	43	18

1.b. Piaţa muncii

Din numărul total de 2.698 locuitori ai comunei Grădiștea, 1.989 sunt persoane inactive dintre care doar 29 fiind șomeri înregistrați în evidențele A.J.O.F.M. Vâlcea. În ceea ce privește situația persoanelor active, ele sunt 709 ca număr, angajate în sistemul privat sau de stat, situație evidențiată în tabelul următor:

Nr. Crt.	Domeniu	Număr mediu
1.	Număr mediu salariați în administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public	23
2.	Număr mediu salariați în învățământ	33
3.	Număr mediu salariați în sănătate și asistența socială	4
4.	Număr mediu salariați în intermedieri financiare si asigurări;	1
5.	Număr mediu salariați în distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare	3
6.	Număr mediu salariați în agricultură și silvicultură	546
7.	Număr mediu salariați în industrie	0
8.	Număr mediu salariați în industria extractivă	15
9.	Număr mediu salariați în construcții	57
10.	Număr mediu salariați în comerț	22
11.	Număr mediu salariați în transport	5
12.	Număr mediu salariați în hoteluri și restaurante	0
13	Număr mediu salariați în activități de spectacole, culturale și recreative	0

2. Agricultura

2.a. Agricultura

Dezvoltarea şi modernizarea agriculturii este o sarcină de prim ordin pentru asigurarea securităţii alimentare a cetăţenilor oricărei localităţi.

În satele comunei Grădiștea, agricultura se practică pe parcele mici, dispersate ca plasament şi aflate uneori la distanţe mari de gospodăriile proprietarilor. De asemenea, calitatea solului este foarte diferită de Ia un teren la altul. Grădiștea fiind o comună de zonă colinară, majoritatea terenurilor agricole sunt în pantă, foarte puţine dintre ele fiind situate în lunca Oltețului sau a unor afluenți ai acestuia. De aceea, agricultura care se practică în această zonă este una de subzistenţă. De-a lungul timpului, singura activitate agricolă cu rezultate bune în zonă a fost pomicultura, cu precădere creșterea prunului. Ani de zile, vânzarea țuicii în cele mai diferite pieţe - Craiova, Caracal, Slatina - a constituit cea mai importantă sursă financiară a multor familii, dacă nu chiar singura în unele cazuri, în perioada interbelică şi până prin anii '50. După această dată a fost mai greu datorită sistemului de cote puse de autoritățile comuniste, iar după colectivizare acest comerț a încetat.

O cultură importantă era și este porumbul, deoarece turcii nu percepeau zeciuială la acest produs. Până după cel de-al doilea război mondial, porumbul se cultiva pe suprafeţe mai mari decât alte cereale. Astăzi, alături de porumb se mai cultivă grâul, orzul, orzoaica secara și ovăzul.

Suprafața pe care se întinde comuna Grădiștea, Vâlcea, este de 4.814 ha, dintre care 260 ha intravilan și 4.554 ha extravilan. În ultimul timp se evidențiază o tendință de orientare spre reînființarea de plantații pomicole moderne cu finanțare din programe europene.

Majoritatea unităților aflate pe raza comunei, sunt exploatații gospodărești agricole individuale de subzistență, existând și câteva unități cu personalitate juridică în număr de 4. În conformitate cu categoriile de folosință, terenul are următoarea structură:

Nr. Crt.	Categorie de folosinţă	Suprafaţă (ha)
1.	Arabil	1283
2.	Păşune	1603
3.	Fânețe	260
4.	Pădure	1274
5.	Livezi	8
6.	VIE	30

În ceea ce privește destinația culturilor, terenurile sunt evidențiate în tabel:

Nr. Crt.	Denumire cultură	Suprafaţă (ha)
1.	cereale boabe, din care:	1.006
	orz	10
	orzoaică	25
	ovăz	85
	grâu	120
	triticale	30
	porumb	736
2.	cartof	40
3.	legume	76
4.	plante de nutreț	161

Pentru efectuarea lucrărilor agricole, sunt utilizate utilaje mecanice (tractoare dotate cu pluguri mecanice, semănători și discuri, combine), existând în același timp și persoane care folosesc încă utilaje cu tracțiune animală.

2.b. Zootehnia

Suprafața mare de pășuni și fânețe de care dispune comuna, a permis existența unui efectiv relativ numeros de animale după cum urmează:


Nr. Crt.	Categorie	Număr
1.	bovine	450
2.	ovine	140
3.	porcine	440
4.	cabaline	50
5.	caprine	75
6.	păsări	2.500

În pofida scăderii interesului populației pentru creșterea animalelor, sectorul zootehnic poate fi dezvoltat prin înființarea unor ferme zootehnice sub forma de întreprinderi sociale care să se adreseze diverselor categorii defavorizate ( persoane fără loc de muncă trecute de vârsta de 45 de ani, tineri șomeri, etc.).

Medicina veterinară se practica empiric. În anul 1900 la nivelul județului activau 2 medici veterinari ce aveau în grijă și Plasa Oltețul din care făceau parte și satele grădiștene. Astfel, în anul 1910 este semnalată o epidemie de febră aftoasă ce a cuprins și târgul din Grădiștea.

Dispensarul veterinar ca instituție – la început Circa sanitară – este înființat în anul 1968.

Serviciile medical-veterinare, sunt asigurate de către un medic veterinar care se deplasează la domiciliile solicitanților, în comună neexistând un dispensar veterinar în care să fie oferite servicii de specialitate și nici o farmacie de profil.

2.c. Pomicultura

În comună, pomii fructiferi sunt prezenți în jurul gospodăriilor și pe suprafețe special amenajate (livezi). Suprafața de livezi este de 8 ha. Numărul de pomi răzleți aflați în gospodăriile populației sunt trecute în tabelul următor:

Nr. Crt.	Specie de pom fructifer	Număr

1.	măr	815
2.	păr	175
3.	vişin şi cireş	85
4.	nuc	220
5.	prun	1450
6.	altele	80

2.d. Silvicultura

Vegetaţia forestieră este reprezentată de păduri de gorun, fag şi carpen, dar apar teiul, frasinul, jugastrul, ulmul şi salcâmul. Etajul de arbuşti este format din alun, lemn câinesc și soc.

Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră a comunei Grădiștea, Vâlcea, este de 1.274 ha, reprezentând 26% din suprafaţa totală a comunei. Putem vorbi, pe lângă împăduririle naturale și de o acțiune voluntară individuală a unor locuitori în vederea împăduririi unor suprafețe de teren accidentat sau slab productiv. La nivel de localitate s-au împădurit cam 4 ha teren cu salcâm. Primăria implicându-se în achiziționarea și repartizarea către locuitorii doritori de material săditor în vederea plantării a unor puieți din specia salcâm.

2.e. Apicultura

Cadrul natural în care pomii fructiferi și pădurile și fânețele sunt atât de bine reprezentate, favorizează dezvoltarea domeniului apicol. Astfel, în comună există un număr de 25 apicultori care dețin 1.450 de familii albine. Produsele pe care le obțin fiind mierea de albine, ceara și alte produse specifice precum propolisul și lăptișorul de matcă pe care le valorifică prin magazinele de profil sau particular.

1. Infrastructura

3.a. Infrastructura de transport

Rețeaua de drumuri a comunei Grădiștea, Vâlcea, este de 167,244 km după cum urmează:

- Drumuri naționale - DN 67B Drăgășani –Tg. Jiu, 9 Km pe raza comunei Grădiștea;

- drumuri județene (7,296 km din care 5,2 Km asfaltat - DJ 605A Grădiștea – Milostea 682 m pe raza comunei și DJ 676F Grădiștea – Romanești, 6614 m pe raza localității;

- drumuri de exploatare ( 111,703 km.) din care pietruite 14,133 km., de pământ 96,182 km și asfaltate 1,388 km.;

- vicinale ( 28,245 km) din care pietruite 10,930km., de pământ 13,202 km. și asfaltate 4,113 km. ;

- comunale ( 11 km din care 6,1 km asfaltați).

Oraşe importante apropiate: Craiova -60 km, Tg. Jiu - 80 km, Berbești – 15 Km

Horezu - 60 km și Rm. Vâlcea – 100km.

Distanţa din centrul comunei până la: Gara Craiova – 60 Km, Gara Tg. Jiu – 80 Km, Gara Rm. Vâlcea – 100 Km, Aeroport Craiova – 60 km și benzinăria Berbeşti – 20 km.

3.b. Infrastructura de utilităţi

- Sistem de alimentare cu apă la nivelul a șapte sate din cele nouă care compun comuna. Rețeaua are o lungime totală de 41,4 km și 850 de gospodării racordate reprezentând 81% din numărul de gospodării existente la nivel de comună.

- Sistem de canalizare și stație de epurare există în satul Grădiștea și Linia, urmând a fi extins. La această rețea sunt racordate 60 de gospodării reprezentând aproximativ 5% din gospodăriile existente la nivelul comunei.

- Sistem de alimentare cu energie electrică, există la nivelul întregii comune, comuna Grădiștea fiind racordată la sistemul energetic național, locuințele fiind branșate la acest sistem, în proporție de 85%.

- Infrastructură de comunicații IT, telefonie fixă și mobilă bine dezvoltată: posturi de telefonie fixă ( ROMTELECOM ), firme de telefonie mobilă (ORANGE, VODAFONE, COSMOTE ) și o firmă de televiziune prin cablu ( AKTA ).

Accesul la internet se realizează prin intermediul distribuitorul de cablu TV - AKTA şi operatorii de telefonie mobilă - ORANGE, VODAFONE, COSMOTE - și acoperă 100% din necesarul comunei.

Un pas important în asigurarea comunicării între autorităţile publice şi membrii

comunităţii locale a fost reprezentat de dezvoltarea şi activarea site-ului

www.primariagradisteavalcea.ro care asigură o informare rapidă şi complexă în condiţiile

prezenţei unei grafici performante.

În aceeași direcție poate fi consultat și blogul Bibliotecii Publice Locale Grădiștea la adresa www.bibliotecapublicalocalagradistea.blogspot.com/ ce oferă informații detaliate referitoare la viața culturală și istorică a localității.

3.c. Fondul locuibil

Spațiul de locuit al comunei Grădiștea, Vâlcea prezintă caracteristici proprii așezărilor rurale de deal. În conformitate cu recensământul din anul 2011, numărul locuințelor private, este prezentat în tabelul de mai jos:

Nr. Crt.	Sat	Număr clădiri
1.	Grădiștea	249
2.	Valea Grădiștei	122
3.	Linia	302
4.	Obislavu	93
5.	Țuțuru	157
6.	Diaconești	68
7.	Dobricea	240
8.	Turburea	181
9.	Străchinești	18
	Total	1430

4.a. Producție și 4.b. Comerț

Din vechime şi până prin anii '50, în satele comunei Grădiștea existau meşteri care se ocupau cu prelucrarea lemnului, ocupaţia fiind strâns legată de exploatarea pădurilor. Cheresteaua se obţinea în mod obişnuit prin tăierea manuală a buştenilor, cu o sfoară înmuiată în vopsea şi întinsă de-a lungul buşteanului curăţat de coajă se trasa linia de tăiere, buşteanul era urcat şi fixat pe două capre înalte de 2,0 - 2,5 m şi era tăiată manual de trei oameni, unul aflat sus pe buştean şi ceilalți doi - jos, care acţionau un fierăstrău special, prevăzut la capete cu mânere. Cei trei tăietori trebuiau să urmărească în permanenţă linia trasată pe buştean şi nu era de loc simplu, mai ales pentru cei fără experienţă, să obţină scânduri perfect drepte. Existau meşteri cioplitori, dulgheri care obţineau "din bardă" bârne pentru case şi grajduri. Alţii erau specializaţi în obţinerea de doage, pe care apoi le asamblau în putini pentru murături şi varză, în buți pentru prune, butoaie pentru țuică sau vin și hârdaie pentru apă. Alți meșteri confecţionau ulucă, lanți şi șiță prin cioplire pentru garduri sau acoperișuri de case. De asemenea, existau meşteri care confecţionau roţi, precum şi războaie de ţesut, care şi căruţe.

Din vechime şi până după cel de-al doilea război mondial, tot mobilierul era realizat de meşteri locali. Principalele piese ce compuneau mobilierul ţărănesc erau: patul de scânduri, dulapul şi lada de zestre, dulapul de vase, lada pentru mălai, cuierul, masa rotundă cu trei picioare pe care se servea masa, stând pe scaunele de lemn ci patru picioare. Despre acest tip de masă se spune că ne-a rămas ca moștenire de la strămoșii noști daci.

De asemenea, în satele comunei Grădiştea era răspândit şi meşteşugul fierăriei. Existau mulţi meşteri fierari care confecţionau diferite unelte, piese din fier pentru care şi căruţe, potcoave, aceştia fiind în acelaşi timp şi potcovari.

Cărămidăria era iar o ocupaţie cunoscută locuitorilor comunei Grădiștea practicată până prin anii 1990, în general, de către minoritatea romă din localitate.

Creșterea de oi, capre şi vite însemna şi obţinerea unor cantităţi mari de piei şi lână care trebuiau prelucrate. Pieile se tăbăceau - se "argăseau" - utilizând tananţi naturali, varul, cenuşa, păcura, târâtele de grâu, etc.. Din pieile tăbăcite se confecţionau cojoace, pieptare, opinci, etc.

Lâna era curăţată de scaieţi, spălată şi dărăcită. Se obţineau fuioarele de lână, care erau toarse manual, folosindu-se furca şi fusul, în fire de diferite grosimi care apoi erau ţesute, iar ţesăturile erau "piuite", obţinându-se dimia şi pănura din care se confecţionau haine. O parte din firele de lână era trasă pe răşchitor în jurebii care apoi se vopseau în diferite culori şi erau folosite la ţesutul velințelor, a păturilor, etc. Din firele de lână se împleteau ciorapi, mânuşi și pulovere. Totuşi, cea mai mare parte din firele de lână era ţesută. Se mai găseau fire de bumbac, in, cânepă şi borangic, obţinându-se diferite tipuri de pânză.

Azi toate aceste activități au rămas de domeniul trecutului. Urmele lor se mai păstrează la Muzeul satului din localitate.

Deși noțiunea de rural nu mai este sinonimă cu agricultura (cu activitățile agricole) ponderea și veniturile obținute din alte activități decât cele agricole au scăzut foarte mult, ceea ce demonstrează că, în mediul rural, în perioada actuală, nu sunt decât firave alternative ocupaționale în afara agriculturii. În acest sens, pe raza comunei Grădiștea - Vâlcea, sunt înscriși în documentele Primăriei, aproximativ 50 de agenți economici.

4.c. Servicii

Singura bancă reprezentată în comuna Grădiștea este CEC BANK care are un punct de lucru în satul Grădiștea cu un program de 3 zile de lucru pe săptămână.

Există o Farmacie în centrul comunei.

Agenția de Poștă Grădiștea, fost Oficiu Poștal.

5. Educaţie, cultură, servicii sociale

5. a. Învăţământ

Învățământul grădiștean există din anul 1840 la Băești iar din 1842 la Grădiștea, Obislavul și Străchinești.

În anul 1945 a fost înființat Gimnaziul unic, primul de acest fel din județul Vâlcea.

În anul 1961 se înființează Școala Medie mai târziu Liceul Teoretic Grădiștea, acesta funcționează până în anul 1978 când se desființează și devine școală generală de 10 ani. Liceul Grădiștea este reînființat în anul 1999.

În anul 1972, Grădiștea face obiectul unui studiu, inițiat de Universitatea din Craiova prin profesorii universitari Ioan M. Stănoiu și Bogdan Bobirnac, asupra faunei de lepidoptere ( fluturi ) din Oltenia. La acest studiu a participat și profesorul de biologie de la Liceul Teoretic Grădiștea, Olaru Nicolae. Au fost semnalate următoarele specii noi pentru fauna Olteniei: Ochrostigma velitaris Hufn.,Drygnobia obliterata Esp., Hadaena gemina Hbn., Polyphaenis sericata Esp., Plastenis retusa L., și Proserpinus Proserpina Pall. care sunt și specii rare pentru fauna țării. A fost semnalată de asemenea prezența unor importanți dăunători agricoli și silvici, cum sunt speciile: Cossus cossus L., Zeuzera pyrina L., Lymantria dispar L., Euproctis chrysirrhoea L., Euxoa tritici L., E. segetum Den. et Schiff., Mamestra brassicae L., Malacosoma neustria L., Odonestis pruni L. și Pergesa elpenor L.

Conform ISJ, în Comuna Grădiștea există la ora actuală un număr de două şcoli

generale (câte una în satele Obislavu şi Dobricea) şi un liceu.

Dacă în anul 2000 în comună funcţionau 4 grădiniţe, reforma instituţională a

condus la comasarea acestora și a şcolilor generale existente.

Numărul elevilor a avut o evoluţie sinusoidală, înregistrând o scădere relativ importantă în această perioadă.

Administraţia locală a alocat sume în creştere în ultimii ani pentru asigurarea unui

climat propice procesului educativ şi de formare profesională. Astfel, au fost realizate

numeroase lucrări prin alocarea de resurse de la bugetul local, bugetul de stat şi câştigarea de granturi, destinate reabilitării şi modernizării infrastructurii educaţionale. Cu toate acestea mai sunt de realizat învestiţii, în special în învăţământul preşcolar, precum şi dotarea şcolilor cu echipamente şi materiale moderne.

Structura organizatorică a școlii este corespunzătoare la nivelul comunei și este prezentată în tabelul următor, în care pot fi vizualizați indicatori principali în domeniu respectiv numărul și tipurile unităților de învățământ, numărul cadrelor didactice, numărul preșcolarilor și cel al elevilor precum și numărul elevilor care au abandonat școala în ultimul an de învățământ 2011-2012.

Nr. Crt.		Total /comună	Liceul Teoretic Grădiștea	Școala cu clasele I-VIII Dobricea	Minoritatea rromă
1.	Nr. preșcolari și elevi	450
2.	Nr. elevi abandon	2			2
3.	Nr. elevi	392	161 zi/29 f.r.	24	13
4.	Nr. preșcolari	58
5.	Nr. clase	18
6.	Nr. elevi cl. I - IV	93			8
7.	Nr. clase I - IV	5
8.	Nr. elevi cl. V - VIII	109		24	5
9.	Nr. clase V - VIII	6
10.	Nr. elevi liceu		190
11.	Nr. elevi liceu curs de zi		161
12.	Nr. elevi liceu curs frecvență redusă		29
13.	Nr. clase liceu curs zi	6
14.	Nr. clase liceu frecvență redusă	1
15.	Nr. grupe grădiniță	3
16.	Nr. cadre didactice	33
17.	Nr. educatoare	3
18.	Nr. învățători	5
19.	Nr. profesori	25

5. b. Cultură

Zonă cu puternice tradiții în domeniul cultural și spiritual, are obiectivele culturale foarte bine reprezentate pe raza comunei Grădiștea, județul Vâlcea, activitățile specifice domeniului, având susținere din partea Consiliului Județean, al instituțiilor locale, precum și a locuitorilor.

5.c. Servicii sociale

În cadrul Primăriei Grădiștea - Vâlcea, există Compartimentul de asistență socială, care urmărește următoarele atribuții:

- stabilește modul de organizare și desfășurare a operațiunilor și activităților privind stabilirea și acordarea unor drepturi de asistență socială: ajutoare sociale, întocmirea documentelor prealabile necesare plații ajutoarelor , sociale, evidența centralizată finală a plății acestora, modalitatea de transmitere a documentelor către AJPIS Vâlcea, instituția responsabilă cu plata drepturilor respective către beneficiari;

- stabilește modul de organizare și desfășurare a operațiunilor și activităților privind stabilirea și acordarea unor drepturi de asistență socială lunare acordate tuturor copiilor în vârstă de până la 18 ani, cetățeni români, fără discriminare, precum și tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, care urmează cursurile învățământului liceal sau profesional organizate în condițiile legii, până la terminarea acestora, întocmește documentele prealabile necesare plății acestor ajutoare, realizează evidența centralizată finală a plății acestora , asigura modalitatea de transmitere a documentelor către AJPIS Vâlcea , instituția responsabilă cu plata drepturilor respective către beneficiari;

- stabilește modul de organizare și desfășurare a activităților privind asigurarea de măsuri de protecție socială în perioada sezonului rece și dă asigurări cu privire la existența documentației adecvate pentru acordarea și plata acestor ajutoare acordate în condițiile legii în vigoare;

- activități desfășurate în vederea acordării drepturilor beneficiarilor de alocație pentru susținerea familiei și dă asigurări cu privire la existența documentației adecvate pentru acordarea alocației pentru susținerea familiei, în condițiile legii în vigoare;

- dă asigurări cu privire la existența documentației adecvate pentru acordarea și plata ajutoarelor sociale acordate persoanelor singure/familiilor, în condițiile legilor în vigoare;

- asigură continuitatea activității , inclusiv în condiții de fluctuație a personalului;

- sprijină auditul și / sau alte organisme abilitate în acțiuni de auditare și/sau control, iar pe ordonatorul principal de credite, în luarea deciziilor.

5.d. ONG

Pe raza comunei Grădiștea nu există ONG-uri la această dată!

6. Sănătate

În ultimii ani, atât în localitatea Grădiștea, cât şi la nivelul întregii ţări, sistemul de sănătate se confruntă cu o serie de dificultăţi generate de penuria de resurse şi de consecinţele fireşti ale trenării procesului de reformă, care influenţează nefavorabil nivelul distribuţiei ofertei de servicii.

Reforma sistemului de sănătate are ca principale obiective îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, creşterea eficienţei utilizării resurselor şi creşterea nivelului asistenţei medicale acordate populaţiei şi a calităţii serviciilor medicale.

Măsurile de reformă privesc, în principal restructurarea modului de organizare şi furnizare a serviciilor destinate îngrijirii sănătăţii şi schimbarea modului de finanţare a activităţii şi sunt centrate pe introducerea asigurărilor sociale de sănătate.

Pe raza comunei Grădiștea - Vâlcea, există:

- un Dispensar Uman, în care funcționează în condiții bune, 1 cabinet individual de medicină de familie; clădirea a fost renovată în vară anului 2012. În cadrul acestui dispensar lucrează 1 medic de familie și 2 asistenți medicali.

- o locație/ punct medical, în satul Linia, în care pot fi acordate consultații; clădirea în care se găsește dispensarul din satul Linia, a beneficiat recent de lucrări de renovare;

- 1 farmacie în centrul comunei.

În cadrul Primăriei Grădiștea își desfășoară activitatea și Asistentul medical comunitar. Asistența medicală comunitară, parte componentă a asistenței comunitare este un domeniu complex de activitate medicală și socială prin care se urmărește menținerea și îmbunătățirea stării de sănătate a populației prin:

- oferirea de informații și educație pentru sănătate în vederea schimbării atitudinii și comportamentului populației față de propria sănătate;

- creșterea adresabilității și îmbunătățirea accesului la servicii medicale și sociale precum și oferirea de servicii medicale directe;

- sensibilizarea și educarea comunității față de nevoile grupurilor vulnerabile și la risc.

7. Mediu

Printre obligațiile Administrației Publice Locale, se numără și aceea de gestionare a activităților de colectare, transport și eliminare a deșeurilor din localitate. În acest sens, politica Uniunii Europene în acest domeniu, este aplicată în baza Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor (PRGD) aprobat prin Ordinul comun al Ministerului Mediului și de Gospodărire a Apelor și al Ministerului Integrării Europene, întocmit în baza Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor (SNGD) și a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD).

Pe plan local, sistemul de colectare a deșeurilor este satisfăcător din punct de vedere al temporizării o dată pe săptămână – dar nesatisfăcător ca modalitate, deoarece el nu se derulează în mod selectiv și nu este susținut de dotări moderne.

8. Turism

Domeniul turismului nu este dezvoltat pe măsura oportunităților oferite de natura regiunii și de existența unor obiective cu valoare turistice datorită lipsei unor unități de cazare și unități de alimentație care oferă servicii specifice.

Atracții turistice pentru turismul local:

Din această perspectivă este necesar să se îndepărteze pe cât posibil barierele (prin acţiuni de influenţare a mediului extern – acţiuni de tip lobby, intensă promovare a zonei, identificarea distribuitorilor naţionali şi externi potenţial antrenabili în efortul de impulsionare a ecoturismului în zonă şi cointeresarea acestora), acţiuni de educare ecologică a publicului, campanii pentru crearea unei imagini clare, pregnante, favorabile despre zonă ş.a.). În paralel este necesar să se angajeze eforturi pentru informarea, educarea turiștilor dar și pentru modelarea ofertei proprii de ecoturism astfel încât aceasta să coincidă cu cerinţele turiştilor şi ale celorlalte componente ale mediului extern. Cu alte cuvinte, să se opereze astfel încât să se valorifice în timp util avantajele şi să fie surmontate dezavantajele. Acţionându-se astfel se creează premize pentru un portofoliu ecologic mai consistent, compatibil cu cerinţele de rentabilizare a turismului ecologic în zonă.

9.Administrația Publică Locală

Primarul este șeful APL și are în atribuții:

- conducerea aparatului propriu de specialitate;

- controlul activității tuturor serviciilor publice;

- responsabilitatea funcționării APL a comunei Grădiștea - Vâlcea;

- reprezentarea în relațiile cu alte autorități, persoane fizice, persoane juridice române sau de altă naționalitate.

Primarul, viceprimarul, secretarul împreună cu aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local, constituie Primăria. Primăria este structura funcțională care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local și dispozițiile Primarului, soluționând problemele curente ale cetățenilor comunei. Conform organigramei, structura APL a comunei Grădiștea - Vâlcea este:

CABINET PRIMAR

1 consilier personal(post cu norma 1 / 2 )

P R I M A R,

CONSILIUL LOCAL GRADISTEA

11 consilieri locali

POLITIA COMUNITARA

2 functie publica

1 pers contractual

S E C R E T A R

V I C E P R I M A R,

SERVICIUL PUBLIC DE APĂ ȘI DE CANAL

1 sef serviciu(maistru)

3 posturi de executie(muncitori calificati)

Compartiment Asistență socială

1 functie publica

1 pers. contr.(finantat din bugetul „sănătate”)

Compartiment financiar-contabil, buget finante. Impozite si taxe

5 functii publice

Compartiment Aministrativ

3 pers contract

BIBLIOTECA PUBLICA

1 post contractual de executie

S.C. PREST SERV GRADISTEA srl

1 post de conducere(administrator)

5 posturi de executie(muncitori calificati)

1 contabil

Compartiment Reteaua Electronica a Comunitatii Locale

2 pers. contract

Compartiment Agricultura si Cadastru

2 functii publice

2 pers. contract

Total functii publice = 9(din care 1 post vacant) POSTURI OCUPATE = 24

Total personal contractual =14 + 1 asistent comunitar(din care 1 suspendat) POSTURI VACANTE =1

Total demnitari=2 POSTURI SUSPENDATE = 1

Total = 25+1 asistent comunitar plătiți de la cap. Sănătate

PPROIECTE ȘI PROIECTE EUROPENE 2004 -2014

2004.

Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administrației la nivel Local.

Valoarea proiectului 9895,36 euro, finanțat prin PHARE. Partener Consiliul Județean Vâlcea iar beneficiar Primăria Grădiștea. Proiect finalizat în anul 2005.

Obiectivul general al acestui proiect consta în obținerea unui proces de modernizare cursiv astfel încat administrația publică locală să se adapteze la realitățile economice și sociale ale societății românești.

În realizarea obiectivului general al proiectului a fost identificat pentru implementare următorul obiectiv specific: ``dezvoltarea capacității colectivităților locale de asigurare a unei gestionări mai eficiente a fondurilor disponibile``, având următoarele priorități:

Introducerea de noi instrumente, proceduri și mecanisme care să conducă la îmbunătățirea gestionării la nivel local;

Creșterea calificării personalului specializat de la nivelul colectivității locale în gestionarea banilor publici.

Au fost achiziționate următoarele echipamente TIC ( 6 calculatoare, 3 imprimante laser A4, 1 imprimană A3, un scanner, 1 camera foto și 1 fax multifuncțional ) și programe pentru următoarele servicii: protecția socială, starea civilă, registrul agricol, contabilitate, buget, salarii, impozite și taxe.

La 16 iunie 2004 a fost dată în folosință antena de telefonie mobilă în rețeaua Conex.

7 august 2004 este reintrodus iluminatul public în întreaga comună.

În septembrie 2004, Liceul Teoretic Grădiștea este conectat la rețeaua de internet.

2005.

În luna mai 2005, toate monumentele eroilor din comună, este vorba de cel din satul Valea – Grădiștei și cel din fața Primăriei, sunt reparate.

În luna iunie se mai asfaltează o porțiune de drum din DC Grădiștea – Valea – Grădiștei.

În 2005 am făcut reparații si modernizări la sediul primăriei prin montare de faianță, gresie, lambriuri, parchet, tâmplărie PVC cu geamuri termopan și am cumpărat și motat centrală termică si calorifere. Cu această ocazie am dotat întreaga Primărie plus Biblioteca cu mobilier nou.

În octombrie 2005 demarează lucrările la Proiectul “Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” care consta în alimentarea cu apă potabilă a comunei Grădiștea. Proiectul a fost în valoare de 721945.52 EUR din care 75% suportați de Agentia SAPARD și 25 % de Bugetul de Stat.

Proiectul consta în captarea apei din 2 puțuri de foraj tubat de 300 m și respectiv 257,5 m cu 2 pompe submersibile cu Q=2,5 l/s și H=150m CA; Aducțiune din conductă PEID DN 110 L=2200ml, cămine vane; Stație de tratare sistematizată; Stație de pompare pentru ridicarea presiunii; Rezervor înmagazinare din beton de 500 mc; Stație de pompare cu 2 grupuri modulare cu Q= 5 l/s; H = 100 m CA; Rețea de distribuție formată din conductă PEHD DN 90 MM=8.215ML, conductă PEHD DN 110MM=5.810ML, conductă PEHD DN 125MM=3.930ML, conductă PEHD DN 140 MM=310 ML, conductă PEHD DN 160 MM=4.904ML, conductă PEHD DN 180 MM=1.605 ML, cămine vane, hidranți, cișmele stradale, cabină hidrofor din beton, instalație hidrofor cu electropompe.

2006.

26 mai 2006 se inaugurează rețeaua de apă potabilă a localității Grădiștea. La acest eveniment participă, alături de personalități politice de la nivelul județului și domnul Bogdan Olteanu, Președintele Camerei Deputaților.

Stația de apă

Sursa de apă: subteran. Qmax zilnic= 4,06l/s (351,06 mc/zi)

Qmed zilnic= 2,66 l/s (230mc/zi)

Qorar max.= 14,62mc/h

Regim de funcționare: permanent, 365 zile/an, 24 ore/zi.

Instalații de captare: doua foraje (F1 si F2) cu următoarele caracteristici:

F1:Qcap.=4,5l/s, H=300m, NHS= 34,5m, NHD=44,5 m.

F2:Qcap=6,1l/s, H= 257,7 m,NHS=30,0m, NHD= 46 m.

Fiecare foraj este echipat cu pompă tip WILO TWUI 0820 DM-B cu următoarele caracteristici: Q=12mc/h, H=130Mca, p=3,7 KW.

Instalații de tratare: clorinare cu clor gazos

Volume și debite de ape autorizate:

zilnic maxim – 351,06mc/zi-4,06l/s - anual 128,1 mii m³

zilnic mediu – 230mc/zi – 2,66l/s – anual 83,95 mii m³

Instalații de aducțiune: conductă PEHD cu D_N= 160 mm pe o lungime de 1,7 km.

Instalații de înmagazinare: rezervor semiîngropat din beton armat cu V=500 mc, amplasat la Crucea de piatră, la o cotă superioară asigurând distribuția gravitațională a apei la consumatori.

Instalații de distribuție: conducta PIED, L=34,5 km și cu diametre cuprinse între 40 și 180 mm. De-a lungul rețelei de distribuție există 20 de hidranți de incendiu, 19 cămine de vane. Datorită configurației terenului, pe rețeaua de distribuție a satului Țuțuru a fost amplasată o stație de ridicare a presiunii (hidrofor).

Reparația capitală a Școlii cu clasele I-VIII Obislavu, proiect în valoare de 570000 RON.

2007.

Reabilitarea Scolii cu clasele I-VIII Dobricea. Lucrarea a constat în: construirea unei toalete moderne, racordarea la rețeaua de apă, refacerea instalației electrice, montarea unei central termice și tâmplărie termopan, etc..

Reabilitarea Scolii cu clasele I-VIII Obislavu.

Se începe, în Parcul comunal, construirea unui muzeu al satului. Pentru asta a fost adusă și montată o casă specifică gospodăriei grădiștene compusă din 2 camere și prispă.

15 august 2007 inaugurarea Sălii de Festivități – Căminul Cultural – din Târgul Săptămânal.

TELECENTRU VODAFONE. Prin aplicarea acestui proiect, a fost organizat un Telecentru la parterul Băii comunale dotat cu 3 calculatoare, 1 multifuncțional și un fax.

Economia bazată pe Cunoaștere a fost un proiect strategic de pionierat pentru societatea cunoașterii din România, conceput și derulat de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale printr-un împrumut finanțat de Banca Mondială. La nivel național, la acest proiect, au aplicat 255 de comune și orașe mici ( sub 30 000 locuitori ).

Prin aplicarea acestui proiect s-a pus la dispoziția

Primărie: 2 calculatoare, 1 server, 1 imprimantă, 1 aparat foto;

PAPI cu sediul la parterul Băii comunale: 6 calculatoare, 1 server, 1 imprimantă, 1 videproiector;

Liceul Teoretic Grădiștea: 10 calculatoare, 1 server, 1 multifuncțional;

Școala cu clasele I-VIII Obislavu: 1 calculator;

Școala cu clasele I-VIII Dobricea: 1 calculator;

Biblioteca Publică Locală: 1 calculator, 1 videoproiector.

2008.

Proiect Integrat. Axa de finanțare FADR Măsura 322.

Modernizare drumuri vicinale și DC 75, înfințare rețea canalizare menajeră, amenajare teren și anexe teren de fotbal în comuna Grădiștea, jud. Vâlcea.

Proiect Canalizare Menajeră

Constructor: SC Electrovâlcea SRL

În comuna Grădiștea nu exista un sistem de canalizare centralizat. Evacuarea apei uzate de la gospodării se făcea la rigola stradală iar blocul din localitate și alte obiective social culturale aveau fose septice individuale care necesitau costuri de exploatare foarte mari , iar lipsa rețelelor de canalizare ducea la degradarea mediului ambient devenind o problemă socială.

Starea de sănătate a unei colectivități se menține în primul rând prin asigurarea unor condiții normale de igienă a populației, prin asigurarea evacuări apei uzate menajere printr-un sistem centralizat și controlat din punct de vedere sanitar.

Un alt aspect important este gradul de civilizație al locuitorilor comunei, care, prin realizarea rețelei de canalizare și crearea condițiilor de racordare a gospodăriilor individuale la aceasta, apare ca o condiție elementară pentru creșterea gradului de confort al locuințelor și al nivelului de trai al populației.

Ținând cont de toate aceste probleme, Primăria comunei Grădiștea a propus promovarea acestei investiții de rețele de canalizare menajeră care să satisfacă necesitățile majorității populației.

Stația de epurare

Rețeaua de canalizare menajeră cuprinde rețeaua stradală din satele : Grădiștea, Linia și Valea Grădiștei, iar celelalte sate vor fi prinse într-o etapă ulterioară, fără a fi incluse și branșamentele individuale , acestea urmând să se realizeze o dată cu conectarea fiecărui utilizator .

Rețeaua de canalizare s-a realizat din țevi de PVC, pentru canalizare cu diametrul de 250 mm, 315 mm și 400mm și 600 mm și a fost amplasată în acostamentul drumului.

Conductele de canalizare au fost montate pe un pat de nisip de 10 cm, iar peste conducta din PVC a fost depus un strat de nisip de 25 cm grosime.

Traversările de văi și podețe au fost realizate cu țeavă din oțel pe suporți special construiți. În subteran , conductele de canalizare au fost montate sub adâncimea de îngheț (-0,80m) și pe un pat de nisip de 10 cm , iar la partea superioară a conductei a fost prevăzut un strat de nisip de 25 cm grosime și o folie de plastic (cu rol de avertizare la urmatoarele săpături).

Au fost prevăzute 3 mini stații de pompare a apelor uzate care sunt alcătuite din cămine din polietilenă de înaltă densitate cu diametrul de 1100 mm. Pe traseul rețelei de canalizare au fost prevăzute cămine de racord și cămine de vizitare din beton armat cu rame și capace din beton armat carosabile.

Pentru tratarea apei uzate menajere a fost construită o stație de epurare monobloc cu capacitatea de 300mc/h, în etapa I ( în etapa a II a o a doua stație de epurare de aceiași capacitate ) în incinta pieței agroalimentare a localității Grădiștea .

Apa tratată în stația de epurare este deversată în râul Olteț printr-o conductă de PVC pentru canalizare cu diametrul de 300 mm. Conducta este montată la marginea drumului județean DJ 676F

Schema de epurare aleasă corespunde debitelor caracteristice de ape uzate și concentrațiilor indicatorilor avuți în vedere pentru acestea, și urmăreşte în mod special reţinerea materiilor în suspensie (SS), a substanţelor flotante, eliminarea substanţelor organice biodegradabile (exprimate prin CBO5) şi eliminarea compuşilor azotului şi fosforului.

Solutia de epurare adoptata are la baza 1 Unitate de epurare, tip RESETILOVS un, asigurând procesarea unui debit Qzi med=300 m3/zi

Apa uzată menajeră ajunge în Căminul de distribuție/preaplin/by- pass de la intrarea pe platforma Stației de epurare. Mai departe, în funcționare normală, prin intermediul căminului colector, apa ajunge, la Grătarul manual.

Dupa reținerea materiilor solide în suspensie în Grătarul manual, apa ajunge, prin intermediul Căminului colector , în Denisipator/separator , unde se reţin nisipul și grăsimile.

În continuare apa uzată se deversează în Bazinul de egalizare, omogenizare și pompare.

De aici apa este pompată în treapta de epurare biologică, unde se elimină substanţele organice biodegradabile şi compuşii azotului şi fosforului.

Sedimentul primar rezultat din Blocurile cu tancuri de epurare biologică ajunge prin pompare/gravitaţional în Bazinul de colectare și pompare nămol.

În final apa epurată mecanic și biologic este trecută prin Unitățile de dezinfecție cu ultraviolete.

Apa rezultată, epurată și dezinfectată este evacuată apoi în căminele de prelevare probe și de aici prin intermediul căminului colector se deversează în râu.

Sedimentul primar decantat în Bazinul de colectare și pompare nămol este pompat în Unitatea de deshidratare cu saci filtru și/sau înapoi în unitățile de epurare biologică pentru necesități de intreținere a procesului biologic de epurare.

Sedimentul deshidratat în saci în Unitatea de deshidratare este transportat cu căruciorul și depozitat pe Platforma de containere.

Apa decantată rezultată din decantarea nămolului în Bazinul de colectare și pompare nămol, ajunge gravitațional înapoi în chesonul Bazinului de egalizare, omogenizare şi pompare, iar apa filtrată din saci în Unitatea de deshidratare nămol este descarcată în canalul Grătarului mecanic.

Apa colectată de sifonul Platformei de containere ajunge gravitațional în căminul colector și de aici în Bazinul de egalizare, omogenizare și pompare

Grăsimile reţinute în Denisipator/separator ajung gravitațional în Bazinul de colectare grăsimi.

Nisipul decantat în Denisipator/separator este pompat în Bazinul de spălare și scurgere nisip.

Apa potabilă sub presiune, preluată din reţeaua de apă potabilă de la limita platformei, asigură necesitățile tehnologice pentru Grătarul mecanic (din unitatea de epurare compactă), Unitatea de deshidratare , necesitățile de spălare/incendiu pentru Hidranți și apă potabilă pentru laboratorul și grupul social din containerul de personal.

Amenajare teren de fotbal

Constructor: RAJDP Vâlcea

Prin acest Proiect s-a urmărit realizarea unui stadion de fotbal care să raspundă la cerințele minime de dotare date de Federația Română de Fotbal. Dimensiunile terenului de fotbal sunt de 90 m x 45 m, și se înscrie în limitele minime impuse de către Regulamentul de organizare și funcționare al Federației Române de Fotbal. Acesta este împrejmuit cu gard din plasă de h = 2 m. și prevăzut cu drumuri de acces și trotuare.

Terenul de fotbal este prevăzut cu următoarele anexe:

1. Clădire vestiare și tribună compusă din :

● parter – zona de vestiare unde au fost prevăzute vestiare atât pentru cele două echipe , cât și pentru arbitrii, dotate cu dușuri și grup sanitar propriu, cabinet medical și culoare de circulație ;

● etaj tribuna metalică cu gardene din lemn, accesul la acestea realizându-se prin doua scări metalice exterioare construcției. De asemenea, pentru accesul jucătorilor și arbitrilor la teren a fost prevăzut un tunel de protecție acoperit între clădirea de vestiare și terenul de joc.

Stadionul de fotbal

Construcţiile aferente stadionului sunt vestiarele propriu-zise şi grupul sanitar pentru public, tribuna metalică, cabină poartă şi tabelă marcaj.

Clădirea care adăposteşte vestiarele are dimensiuni în plan de 17,00 x 8,60 m şi o înălţime pe placă de 2,80 m.

Pereţii sunt din zidărie de cărămidă de 30 cm la închidere şi 25, respectiv 12,5 cm la compartimentări, iar acoperişul este de tip terasă cu termoizolaţie polistiren şi hidroizolaţie bituminoasă.

Au fost prevăzute 2 vestiare pentru jucători, fiecare având duşuri, lavoare, cabină WC, pișoare, iar ca mobilier dulapuri metalice pentru haine şi banchete din lemn.

Vestiarul pentru arbitri are, de asemenea, o cabină de duş şi un WC. Ca mobilier, este dotat cu o masă cu două scaune şi un cuier.

În cadrul acestei clădiri se găseşte şi un cabinet medical care a fost prevăzut cu un pat pentru consult, o masă, 1 scaun, 1 cuier şi ceea ce ţine de acordarea primului ajutor: dulap medicamente, targă mobilă, tensiometru, butelie oxigen + mască.

Ferestrele sunt din lemn cu geam simplu, uşile exterioare sunt metalice, iar cele interioare sunt din lemn.

Finisajele sunt uşor de întreţinut şi anume vopsitorii ulei la pereţi în grupurile umede, zugrăveli vinarom în rest şi pe tavane, pardoseli mozaic marmură.

Acoperişul este din placă de b.a. cu termoizolaţie din polistiren şi hidroizolaţie din membrană termosudabilă. Scurgerea apelor pluviale se face prin jgheab şi burlane.

2. Clădire grup sanitar pentru spectatori.

Grupul sanitar pentru pubic este o construcţie independentă din zidărie cu dimensiuni în plan de 5,45 x 4,85 m, iar înălţimea pe placă de 2,50 m, în care au fost prevăzute WC-uri pe sexe şi anume o cabină WC şi un lavoar pentru femei şi două cabine WC, 3 pisoare şi 3 lavoare pentru bărbaţi. Acoperişul este tip terasă în aceeaşi soluţie ca la vestiare. Uşile interioare şi ferestrele sunt din lemn, iar uşile exterioare sunt metalice.

Pentru o întreţinere uşoară au fost prevăzute la interior vopsitorii ulei la pereţi şi pardoseli din mozaic marmură.

Cabina poartă este o construcţie prefabricată alcătuită din profile de oţel, sticlă şi policarbonat care se montează la faţa locului conform poziţiei din planul general PG-01.

3. Clădire control - acces

4. Tabela de marcaj

5. Bănci tehnice rezerve protejate.

Momentul inaugurării Drumul vicinal Primărie

III. Modernizare drumuri vicinale și DC 75, DC 79B în comuna Grădiștea

Constructor: RAJDP Vâlcea

Ob. 1 Drum vicinal Vochești – în lungime de 0,300 km, cu parte carosabilă de 5,50 m și 2 x 0,50 m acostamente

S-au realizat următoarele lucrări:

1. șanțuri și rigole betonate

2. refacerea terasamentelor, fundații din balast și îmbrăcăminte asfaltică în 2 straturi

Ob. 2 Drumul comunal DC79 B - Țuțuru - în lungime de 1,200 km, parte carosabilă 4,00 m și 2x 0,50 m acostamente.

S-au realizat următoarele lucrări:

1. podețe tubulare pentru drumuri laterale

2. podețe tubulare Ø 1000 la drum

3. șanțuri și rigole betonate

4. refacerea terasamentelor, fundații din balast și îmbrăcăminte asfaltică în 2 straturi

5. s-a prevăzut și un zid de rambleu L = 100 m și h = 1,50 m, care să mențină terasamentul drumului într-o zonă cu alunecare

Ob. 3 Drumul vicinal Primărie – în lungime de 0,600 Km, parte carosabilă = 5,50 m și 2 x 0,75 m acostamente.

S-au realizat următoarele lucrări:

1. șanțuri și rigole betonate

2. refacerea parțială a terasamentului, fundații din balast și îmbrăcăminte asfaltică în 2 straturi

Ob. 4 Drumul vicinal Sat Obislavu - în lungime de 0,600 km, parte carosabilă = 4,00 m și 2 x 0,50 m acostamente.

S-au realizat următoarele lucrări:

1. podețe tubulare pentru drumuri laterale

2. podețe tubulare Ø 1000 la drum

3. șanțuri și rigole betonate

4. refacerea terasamentelor, fundații din balast și îmbrăcăminte asfaltică în 2 straturi

Ob. 5 Drum vicinal Satul Diaconești - în lungime de 0,650 Km, parte carosabilă = 4,00 m și 2 x 0,50 m acostamente.

S-au realizat următoarele lucrări:

1. șanțuri și rigole betonate

2. refacerea terasamentelor, fundații din balast și îmbrăcăminte asfaltică în 2 straturi

Ob. 6 Drum vicinal Biserica Diaconești – satul Diaconești - în lungime de 0,650 Km, parte carosabilă = 4,00 m și 2 x 0,50 m acostamente.

S-au realizat următoarele lucrări:

1. podețe tubulare Ø 1000 la drum

2. șanțuri și rigole betonate

3. refacere canal de scurgere a apei

4. refacerea terasamentelor, fundații din balast și îmbrăcăminte asfaltică în 2 straturi

Ob. 7 Drum vicinal Belci - Satul Linia - în lungime de 0,200 Km, parte carosabilă = 5,50 m și 2 x 0,75 m acostamente.

S-au realizat următoarele lucrări:

1. șanțuri și rigole betonate

2. refacerea terasamentelor, fundații din balast și îmbrăcăminte asfaltică în 2 straturi

Ob. 8 Drum comunal DC 75, Km 7 + 680 – 9 +480 în lungime de 1,800 Km, parte carosabilă = 5,50 m și 2 x 0,75 m acostament

S-au realizat următoarele lucrări:

1. podețe tubulare Ø 1000 la drum

2. șanțuri și rigole pereate

3. refacerea terasamentelor, fundații din balast și îmbrăcăminte asfaltică în 2 straturi

Total drumuri = 6,000 Km.

La data de 07.06.2007 începe proiectul de Reabilitare la Grădiniță Țuțuru, Școala cu clsele I-IV Țuțuru și Școala cu clasele I-VIII Obislavu. Valoarea totală a proiectului se ridică la suma de 174700 RON. Fondurile fiind primite din partea Guvernului.

În cadrul proiectului Reabilitare Grădinița Țuțuru, în valoare de 49700 RON au fost făcute următoarele lucrări: înlocuit instalație electrică, grup sanitar cu 3 cabine, încălzire central, fosă septică, racordare la sistemul de alimentare cu apă, montat tâmplărie PVC cu geamuri termopan, rețea canalizare,refacerea împrejmuirii cu gard metalic etc..

În cadrul proiectului Reabilitare Școala cu clasele I-IV Țuțuru, în valoare de 55000 RON au fost făcute următoarele lucrări: a fost construită clădire centrală termică, montat centrala termică, grup sanitar, reparații acoperiș, montat tâmplarie PVC cu geam termopan, înlocuit parchet, alimentare cu apă și igenizare.

În cadrul proiectului Reabilitare Școala cu clasele I- VIII O bislavu , în valoare de 70000 RON au fost făcute următoarele lucrări: construit clădire central termică, montat centrală termică, grup sanitar, canalizare, alimentare cu apă, montat tâmplărie PVC cu geamuri termopan, etc..

În anul 2005, prin PIR ( Proiecte Învățământ Rural ), la Școala cu clasele I-VIII Dobricea a fost construit un grup sanitar exterior, s-a asigurat alimentarea cu apă prin construirea unui puț, a fost montată centrala termică, a fost refăcută instalația electrică și au fost făcute finisaje interioare.

În 2009, cu fonduri de la Bugetul de Stat, a fost schimbat acoperișul și s-au făcut finisajele exterioare.

Rebilitare Liceul Teoretic Grădiștea.

În anul 2007 au început lucrările de reabilitare a imobilelor ce aparțin de Liceul Teoretic Grădiștea. Valoarea totală a proiectului se ridică la suma de 79645,52 RON. Cu această ocazie s-au făcut lucrări la localul liceului dar și la Sala de Atelier și Grădiniță.

La Sala de Atelier și Grădiniță s-a reparat acoperișul, a fost schimbată și vopsită duba de la acoperiș, alimentarea cu apă, finisaje interioare și exterioare, s-a montat tâmplărie PVC cu geamuri termopane, s-a izolat termic cu vată de sticlă podul, a fost schimbată instalația electrică, reparate și placate cu gresie scările de acces,construit clădire central termică, achziționat și montat centrală termică, executat trotuar împrejurul clădirii, etc..

Liceul Grădiștea înainte de 1989

La localul liceului a fost montată tâmplărie termopan, a fost amenajată o cameră pentru alimente ( gresie, faianță ), finisaje interioare și exterioare și turnate dale de beton.

Liceul Grădiștea după 2004

Proiectul a fost finalizat la data de 10 martie 2009. Finanțarea a fost obținută din fonduri guvernamentale.

În anul 2010 au fost continuate lucrările de reabilitare a Liceului printr-o altă finanțare. Acum s-a finalizat montarea de tâmplărie PVC cu geamuri termopan, a fost construită o magazine, a fost betonată o alee, s-a construit si betonat un șanț pentru apa pluvială și a fost reabilitat localul bibliotecii.

În 2011, Liceul Teoretic Grădiștea primește noi fonduri pentru a se finaliza reabilitarea acestuia. În noiembrie încep lucrările pentru consolidarea parterului prin placare cu fier beton ( plasă ) și suprarmături cu fixare în temelie atât pe interior cât și pe exterior, refacerea instalației electrice a celor trei rețele de calculatoare, construirea unui grup sanitar la etaj, placarea exterioară termosistem, schimbarea planșeului și a grinzilor la etaj, schimbarea acoperișului și a învelitorii și finisaje interioare și exterioare.

Liceul Grădiștea în reparație capitală, 23 martie 2012.

VIAȚA CULTURALĂ ȘI SPIRITUALĂ ÎN COMUNA GRĂDIȘTEA

A. VIAȚA CULTURALĂ

CĂMINUL CULTURAL GRĂDIȘTEA

Până în 2004 au fost câteva încercări timide de a reanima vechea viață culturală a Căminului Cultural Grădistea, dar nu s-a obținut nimic concret în acest sens. De semnalat poate faptul dezastruos al pierderii fostului local de cămin cultural din Grădiștea, revendicat și apoi vândut fără ca cineva să încerce să-l achiziționeze pentru nevoile culturale ale comunei.

După 2004, Căminul Cultural Grădiștea încearcă să iese din anonimat și reușeste să pună pe picioare, în parteneriat cu alte instituții culturale din localitate, câteva proiecte de succes, unele care depășesc zona de interes locală.

Primul pas a constat în construirea unui local de cămin cultural. Acest lucru este început în anul 2005 și finalizat în anul 2008.

În anul 2005, Căminul Cultural Grădiștea, ca instituție culturală reprezentativă pentru comunitate, a avut prima ieșire. A fost invitat să participle la Hora costumelor, manifestare culturală de importanță județeană, organizată de comuna Pietrari, jud. Vâlcea, unde costumele populare din Grădiștea au obținut 3 premii.

Pe scena Căminului Cultural din Pietrari

În acelasi an, la Crețeni, la festivalul județean ”Pridvorul Tinereții”, la prima participare am obținut locul III prin solista Bălașa Roxana.

Tot în 2005, Căminul Cultural Grădiștea a obtinut premiul III la concursul ” Rapsozii Gilortului, Galbenului, Oltețului și Amaradiei ” de la Bustuchin, jud. Gorj, festival interjudețean, prin rapsodul popular Matei Mariana.

În anul 2006, se organizează de către Căminul Cultural Grădiștea, în parteneriat, ediția I a festivalului ”Ziua Tradiției” cu scopul readucerii în conștiința tinerei generații a tradițiilor și obiceiurilor populare legate de Anul Nou de Primăvară. Din lipsa unui local adecvat, activitatea a fost organizată într-o sală de clasă de la Liceul Teoretic Grădiștea.

Tot în 2006 a fost demarată și prima ediție a manifestării culturale ” Ziua comunei Grădiștea ”, manifestare ce sa bucurat și de sprijinul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale ( CJCPCT ) Valcea. Manifestarea a prilejuit întâlnirea cu fiii satului.

În același an am obținut la Crețeni, la festivalul județean ”Pridvorul Tinereții”, locul doi prin solista Bălașa Roxana și mențiune prin solista Bălașa Daniela.

Anul 2007. Continuarea acelorași manifestări, editia a II-a, la Ziua Tradiției și la Ziua comunei Grădiștea.

15 August 2007 inaugurarea obiectivului Sala de Festivități, construcție ce ține loc de Cămin Cultural pentru locuitorii grădișteni.

La Crețeni, la festivalul județean ”Pridvorul Tinereții”, am obtinut locul I prin solista Bălașa Roxana și locul III prin solista Bălașa Daniela.

Anul 2008. Editia a III-a, la ”Ziua Tradiției” și la ”Ziua comunei Grădiștea ”.

1 Decembrie, Ziua Marii Uniri, spectacol omagial susținut de elevii școlilor din comună și specatacol folcloric susținut de Ansamblul Folcloric Profesionist Rapsodia Vâlceană.

Tot în 2008, Căminul Cultural Grădiștea a obținut premiul III la concursul ” Rapsozii Gilortului, Galbenului, Oltețului și Amaradiei ” de la Bustuchin, jud. Gorj, festival interjudețean, prin rapsodul instrumentist Golumbeanu Ion, la vioară.

Anul 2009. Editia a IV-a, la ”Ziua Tradiției” și la ”Ziua comunei Grădiștea ”.

”Promovarea tradițiilor populare romanești prin spectacol”, un proiect interjudețean, organizat de Școala cu clasele I-VIII Obislavu, în parteneriat cu școli din județele Gorj, Dolj și Hunedoara. La acest Festival Concurs au participat și au fost premiați și un grup de elevi de la Școala cu clasele I-VIII Dobricea.

Tot în 2009, Căminul Cultural Grădiștea a obținut premiul III la Festivalul Concurs ” Justina Băluțeanu ” de la Bustuchin, jud. Gorj, festival interjudețean, prin solista Pașoiu Simona.

Anul 2010. Editia a V-a, la ”Ziua Tradiției” și la ”Ziua comunei Grădiștea ”.

Tot în 2010, Căminul Cultural Grădiștea a obținut 2 premii speciale ale juriului la concursul ” Justina Băluțeanu ” de la Bustuchin, jud. Gorj, festival interjudețean, prin solista Pășoiu Simona și Stan Iasmina, iar la Festivalul ”Zilele comunei Logrești ” alte 3 premii special ale juriului. Două premii prin solistele Pășoiu Simona și Stan Iasmina și un premiu pentru formatia de dansuri populare a Liceului Teoretic Grădiștea.

Anul 2011. Editia a VI-a, la ”Ziua Tradiției” și la ”Ziua comunei Grădiștea ”.

Tot în 2011, Căminul Cultural Grădiștea a obținut premiul III la concursul ” Justina Băluțeanu ” de la Bustuchin, jud. Gorj, festival interjudețean, prin Taraful tradițional Ion Golumbeanu, iar la Festivalul ”Zilele comunei Logrești ” două premii III prin Taraful tradițional Ion Golumbeanu și formația de dansuri populare de la Școala cu clasele I-VIII Obislavu.

BIBLIOTECA PUBLICĂ LOCALĂ GRĂDIȘTEA

În anul 2004, Biblioteca Publică Locală Grădiștea ocupă locul III la Concursul ”Cea mai bună Bibliotecă Publică” din județul Vâlcea.

Tot în 2004, Biblioteca Publică Locală Grădiștea primeste o donație de carte nouă din partea S.C. PETROFLAX S.A. Piatra Neamț în valoare de 10 milioane lei vechi.

În anul 2005, Biblioteca Publică beneficiază de o modernizare a spațiului prin gresie, lambriu și mobilier nou în Sala de lectură și de încălzire centrală.

Tot în anul 2005, Biblioteca Publică Locală primește o donație din partea Regiei Autonome – Protocolul Administrației de Stat în valoare de 25 milioane lei vechi pentru achiziția de carte. Tot în scopul achiziției de carte, Biblioteca Publică Locală primește din partea Primăriei suma de 6 milioane lei vechi.

În luna noiembrie 2005, prin grija expresă a Primarului, Biblioteca Publică primește primul calculator, fiind printre primele din județ, în acea vreme, care avea în dotare un calculator.

In anul 2006, Biblioteca Publica Locala in parteneriat cu alte institutii culturale din localitate initiaza prima editie a doua proiecte culturale locale: Ziua Traditiei – 9 martie si Ziua comunei Gradistea – 15 august.

Tot in 2006, Biblioteca Publica Locala este aleasa sa fie Centru Zonal de instruire pe teme de biblioteconomie alaturi de inca 5 biblioteci din jud. Valcea.

13-19 noiembrie 2006, Fetivalul Sanselor tale, editia a VII-a, Educatie pentru viata, la care Biblioteca Publica Locala Gradistea a fost partener alaturi de Biblioteca Judeteana Valcea si de Scoala de arte Valcea.

In ziua de 3 august 2006, Biblioteca Publica Locala Gradistea, ca o recunoastere a meritelor profesionale la nivel de judet, primeste in schimb de experienta un grup de 40 de bibliotecari din judetul Iasi. Cu această ocazie ieșenii au vizitat și Biserica Străchinești, monument istoric.

În anul 2007, Biblioteca Publică Locală în parteneriat cu alte instituții culturale din localitate inițiază ediția a II –a a proiectelor culturale locale Ziua Traditiei – 9 martie și Ziua comunei Grădiștea – 15 august.

Tot in 2007, Biblioteca Publica Locala Gradistea, ca parte a proiectului Economia Bazata pe Cunoastere, este dotata cu un calculator nou racordat la net. Ca urmare a acestui lucru, Biblioteca Publica Locala Gradistea este printre primele biblioteci comunale din judet racordate la internet.

9 Noiembrie 2007, in Sala de lectura a Bibliotecii Publice Locale are loc un Simpozion cu tema Gradistea, veche asezare de mosneni la care au participat, pe langa cadre didactice, utilizatori de toate vîrstele ai bibliotecii şi un grup de intelectuali din Rm. Valcea si reprezentanti ai Bibliotecii Judetene Antim Ivireanul Valcea.

In anul 2008, Biblioteca Publica Locala in parteneriat cu alte institutii culturale din localitate iniţiază editia a III –a a proiectelor culturale locale Ziua Traditiei – 9 martie si Ziua comunei Gradistea – 15 august.

In anul 2009 , Biblioteca Publica Locala in parteneriat cu alte institutii culturale din localitate iniţiază editia a IV –a a proiectelor culturale locale Ziua Traditiei – 9 martie si Ziua comunei Gradiştea – 15 august.

Realizarea primului parteneriat cultural intre Biblioteca Publica Locala si Liceul Gradistea cu scopul realizarii in comun a unor activitati culturale in anul 2009.

In 20 martie 2009 Biblioteca Publica Locala Gradistea, in parteneriat cu Asociatia Nationala a Bibliotecarilor din Bibliotecile Publice din Romania (ANBBPR) organizează o intâlnire zonală pe tema Pastrarea traditiilor si obiceiurilor in comunitate. La eveniment au participat reprezentanti ai Bibliotecii Judetene Valcea, ai ANBBPR Valcea si bibliotecarii din partea de sud a judetului Valcea.

În perioada 20-26 aprilie Zilele bibliotecii și a bibliotecarului, prilej cu care au fost organizate o serie de activități culturale.

15 iunie – 1 septembrie Clubul de vacanță Cetatea, realizat în parteneriat cu Școala cu clasele I-VIII Dobricea, coordonator de proiect Fîrtat Ioana, învățătoare.

La data de 11 decembrie 2009, Biblioteca Publică Locală inaugurează un nou serviciu de bibliotecă, BIBLIONET, LUMEA ÎN BIBLIOTECA MEA. Prin aplicarea acestui proiect (Biblioteca Publică accesează acest proiect din poziția a doua pe județ ) biblioteca este dotată cu 4 calculatoare noi racordate la net, un videoproiector, o imprimantă și un scanner.

Imagini ale Biblionetului Momentul inaugurării Biblionetului

În anul 2010, Biblioteca Publică Locală în parteneriat cu alte instituții culturale din localitate inițiază ediția a V –a a proiectelor culturale locale Ziua Tradiției – 9 martie și Ziua comunei Grădiștea – 15 august.

Realizarea unui parteneriat cultural între Biblioteca Publică Locală, Liceul Grădiștea și Școala cu Clasele I-VIII Dobricea cu scopul realizării în comun a unor activități culturale în anul 2010.

În 4 martie 2010, Biblioteca Publică Locală a fost parte a unui Proiect Național al Fundației EOS intitulat Hai pe net!, singura bibliotecă publică din județul Vâlcea participantă.

17 martie, ca urmare a Parteneriatului dintre Biblioteca Publică și Europe Direct Vâlcea, are loc un Seminar pe teme europene la care participă elevii Liceului Grădiștea și elevii ciclului primar de la Școala cu clasele I-VIII Dobricea.

În 12 iunie 2010, Biblioteca Publică Locală în parteneriat cu Liceul Teoretic Grădiștea, Consiliul Local și Primăria comunei Grădiștea, organizează Zilele Liceului Teoretic Grădiștea, manifestare la care au participat pe lângă cadrele didactice de ieri și de azi ale liceului și elevii primelor promoții. Cu această ocazie am sărbătorit și 170 de ani de învățământ în com. Grădiștea. Iar pentru ca evenimentul să fie complet, a fost lansată și cartea ” Monografia învățământului grădiștean, 1840- 1989 ”, editura Silviana, Rm Vâlcea, autori Fîrtat Ilie, bibliotecar, Fîrtat Ioana, învățătoare și Fîrtat Georgiana Elena, profesor de limba și literatura română.

Bucuria reântâlnirii Spectatori la spectacolul omagial

În anul 2011, Biblioteca Publică Locală în parteneriat cu alte instituții culturale din localitate inițiază ediția a VI –a a proiectelor culturale locale Ziua Tradiției – 9 martie și Ziua comunei Grădiștea – 15 august.

Aplicarea unui proiect cultural de voluntariat între Biblioteca Publică Locală și Școala cu clasele I-VIII Dobricea,coordonator de proiect învățătoare Fîrtat Ioana, a dus la realizarea unui Muzeu al satului.

Realizarea unui parteneriat cultural între Biblioteca Publică Locală, Liceul Teoretic Grădiștea și Școala cu clasele I- VIII Dobricea cu scopul realizării în comun a unor activități culturale în anul 2011.

În perioada 28.02 – 05.03 2011, Biblioteca Publică Locală a fost parte a unui Proiect National al Fundatiei EOS intitulat Hai pe net!, a doua particpare .

7 aprilie 2011 organizarea de catre Biblioteca Publică a unui Simpozion în parteneriat cu APDRP Valcea cu privire la modalități de atragere a unor fonduri de finanțare europeană în agricultură.

Interesul manifestat de participanti se poate citi pe chipul celor prezenți

Participarea la concursul Național ”Azi n-am fost la bibliotecă” organizat de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național și Programul Biblionet unde Biblioteca Publică Locală Grădiștea a obținut locul I pe țară prin elevele Brebenel Cristina și Bălan Iulia.

Tot în 2011, Biblioteca Publică Locală este reconfirmată ca Centru Zonal de instruire pe teme de biblioteconomie alături de încă 5 biblioteci din jud. Vâlcea.

Participarea Bibliotecii Publice la Concursul Județean ” Vâlcea – colț de rai ”, Crăciun European și la Concursul Național ” Pace acasă, Pace în Lume ”, 16 zile de activism împotriva violenței asupra femeii.

În anul 2012, Biblioteca Publică Locală în parteneriat cu alte instituții culturale din localitate inițiază ediția a VII –a a proiectelor culturale locale Ziua Tradiției – 9 martie și Ziua comunei Grădiștea – 15 august.

Participarea Bibliotecii Publice la Concursul Național ” Pace acasa, Pace in Lume ”, 16 zile de activism impotriva violentei asupra femeii, unde a castigat locul II la secțiunea Filme scurte prin elevii Brebenel Cristina, Bălan Iulia, Bîru Claudiu și Bîru Daniel.

22 și 25 februarie postul național de radio Antena satelor a acordat un spațiu amplu de emisie Bibliotecii Publice Locale Grădiștea și Muzeului Satului grădiștean.

MUZEUL SATULUI

Muzeul este cel mai puternic arsenal cu care un popor își apără originea, identitatea și tot ce a moștenit de la străbuni. Pornind de la acest adevăr, într-o perioadă de excesivă globalizare, am luat hotărârea să realizăm, cu forțe proprii, la Grădiștea, un Muzeu al satului în care să conservăm valorile culturale locale autentice.

Imagine din sala I Imagine din sala II

Casa tărănească – muzeu de la Grădiștea conține obiecte etnografice, piese de mobilier țărănesc și costume populare.

Țesăturile reprezintă elementul decorativ principal al interiorului, fiind așternute pe mobile, fixate pe pereți, pe culme sau pe grindă.

În așteptarea momentului inaugurării momentul mult așteptat al inaugurării

Monumentele eroilor din comuna Grădiștea

În Grădiștea se găsesc 5 monumente ridicate în memoria celor care au pierit pe câmpul de luptă.

Monumentul eroilor din fața Primăriei Grădiștea a fost ridicat în anul 1920 cu sprijinul lui Tache Cumpănașu.

Acest monument a beneficiat de atenția noastră permanentă fiind foarte bine întreținut.

Monumentul eroilor din satul Valea – Grădiștei, se găsește în fața școlii din sat, a fost ridicat prin efortul învățătorului Nicolae C. Popa.

Și acest monument a fost în atenția noastră și este bine întreținut.

Monumentul eroilor din fața Bisericii Grădiștea. Acest complex monumental a fost inițiat de către preotul Păun Gheorghe – prin așezarea unei plăci de marmură cu numele eroilor satului Grădiștea și definitivat de noi prin realizarea unei platforme betonate pe care am așezat un tun pe afet, am împrejmuit și pus flori.

Monumentul eroilor din satul Obislavu. Acest complex monumental a fost realizat prin forțe proprii în anul 2010. Complexul cuprinde 2 plăci de marmură cu numele eroilor satului, spațiu verde și un tun cu afet.

Momentul inaugurării Monumentului din satul Obislavu

Monumentul eroilor din satul Dobricea. Se găsește amenajat în curtea Bisericii din Turburea. E construit cu forțe proprii în anul 2012. Este format din 2 plăci de marmura cu numele eroilor satelor Turburea, Băești, Străchinești și Părăușani ( sat ce ține de comuna Livezi, dar parohial ținea de această biserică ).

B. VIAȚA SPIRITUALA

Comuna Grădiștea are 5 parohii cu 5 preoți parohi. Acestea sunt:

Parohia Grădiștea. Preot paroh Șandru Constantin. Biserica Grădiștea, cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena – monument istoric – zidită în anul 1840 cu contribuția lui Constantin Pîrîianu, Matei Pîrîianu și alți.

La această sfântă biserică am refăcut gardul împrejmuitor, am asfaltat calea de acces, am făcut o parcare și am montat un reflector pentru iluminat pe timpul nopții. Deasemenea am dotat biserica cu o instalație de sonorizare. Am sprijinit pe preot în toate acțiunile de cosmetizare a curții bisericii.

Parohia Valea – Grădiștei. Preot paroh Marin Constantin. Biserica cu hramul Sfinții Voievozi – monument istoric – a fost zidită în anul 1816 cu contribuția lui Popa Dumitrașcu, Niță Cumpanașu, Popa Radu și un boier din com. Livezi, Udrea Pleșoianu.

Biserica din satul Valea Grădiștei, monument istoric

Această sfantă biserică am sprijinit-o în a ridica o nouă clopotniță.

Parohia Obislavu. Preot paroh Ciobotea Ion. Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost zidită în anul 1910.

La această sfântă biserică am reușit să montăm un reflector pentru iluminat pe timpul nopții, să facem racordul la rețeaua publică de alimentare cu apă și să dotăm biserica cu o instalație de sonorizare.

De aceeași parohie ține și Bisericuța din lemn din satul Diaconești, cu hramul Sfantul Nicolae – monument istoric – ridicată în anul 1768 de Nanu, Ioan Voiculescu, Lupu Vladuțu și Popa Matei în punctul numit La Scoruș. Bisercuța a fost adusă în acest loc în anul 1911. În acest loc fiind și cimitirul.

Biserica Diaconești, monument istoric

Pentru această sfântă biserică am reușit să asfaltăm drumul de acces.

Parohia Dobricea. Preot paroh Trăistaru Marius. Biserica cu hramurile Sfântul Nicolae și Cuvioasa Paraschiva a fost zidită între anii 1889-1892 cu sprijinul lui Vasile Popa Barbu, Constantin Băescu, Vasile Popescu și alții.

Pentru această sfântă biserică am reușit să asfaltăm drumul de acces, să amenajăm o parcare, să facem racordul la rețeaua publică de alimentare cu apă și să sprijinim toaletări ale curții bisericii.

Tot de aceasta parohie ține și Cimitirul din Dobricea. Aici se găsește o bisericuță ridicată în anul 1814, cu hramul Cuvioasa Paraschiva construită cu contribuția lui Dinu, Vladu și Stan cel Mare.

Pentru această sfantă biserică am reușit să facem un pod de beton și să pietruim drumul de acces.

Parohia Străchinești. Preot paroh Păun Daniel. Biserică – monument istoric - cu hramul Intrarea în biserică a fost zidită între anii 1737-1748 cu sprijinul mamei și soției lui Vlad Romanescu și Vladuțu Străchinescu, boieri din comuna Roșiile.

Pentru această sfântă biserică am reușit să pietruim drumul de acces și să amenajăm o parcare.

I. SPORTUL

Septembrie 2005 reânființarea echipei de fotbal Știința Grădiștea.

În anul 2007, echipa de fotbal Știința Grădiștea termină campionatul pe locul II.

15 iunie – 1 septembrie 2007Clubul de vacanță Cetatea, de la Școala cu clasele I-VIII Dobricea, realizat de Școala cu cLasele I-VIII Dobricea în parteneriat cu Biblioteca Publică Locală Grădiștea , coordonator de proiect Fîrtat Ioana, învățătoare.

Sala de sport a Liceului Teoretic Grădiștea

Descrierea comunității de rromi din comuna Grădiștea, județul Vâlcea

În comuna Grădiștea - Vâlcea, există o comunitate de etnie rromă compusă din 31 de familii și aproximativ 87 de persoane reprezentând 3,4% din populația comunei. Aceștia locuiesc în circa 21 de case, aşezate în mod compact, la intrarea din partea de Nord în localitate, în satul Linia. În ultimul timp se manifestă tendința de infiltrare printre majoritari prin cumpărarea de locuințe de la aceștia. Comunitatea este situată la aproximativ 3 km faţa de centrul comunei, unde sunt amplasate Liceul Teoretic, Dispensarul medical, Primăria şi sediul Poliției, dar foarte aproape de Școala cu clasele I-IV Obislavu.

Veniturile membrilor comunității provin în cea mai mare parte din ajutoarele sociale acordate conform legii 416/2001, din retribuirea muncii cu ziua în gospodăriile consătenilor majoritari, din cerșitul practicat în străinătate, colectarea şi valorificarea de deşeuri de metal, comerțul cu haine vechi (second - hand). După cum se știe, meseriile tradiţionale moştenite nu mai au căutare atât de mare încât practicarea lor să poată asigura veniturile necesare supravieţuirii ( fabricarea de cărămizi ). De menționat faptul că nici un membru din comunitate nu muncește cu forme legale în localitate, în împrejurimi, în țară sau spațiu european.

Comunitatea de rromi de la Grădiștea au un nivel de școlarizare slab, în medie 6-7 clase, după care, în cele mai multe cazuri, intervine abandonul școlar. Copiii din această comunitate merg în general la Școala cu clasele I-IV Obislavu și în ultimul timp la Liceul Teoretic din Grădiștea.

Analiza SWOT a comunei Grădiștea, județul Vâlcea

Etapa culegerii datelor este una extrem de importantă pentru întreg procesul elaborării strategiei de dezvoltare locală.

Plecând de la această bază de date, următorul pas pentru elaborarea strategiei de dezvoltare este analiza SWOT. Specificul analizei SWOT este că ea studiază concomitent caracteristicile interne și influențele mediului extern, ținând cont atât de factori pozitivi cât și de cei negativi.

1. Resursa umană

Puncte tari	Puncte slabe
- populația comunei Grădiștea - Vâlcea este în număr de 2.698 locuitori; - ospitalitatea recunoscută a locuitorilor; - rata redusă a infracționalității; - forță de muncă ieftină; - număr mare de tineri cu studiile liceale și universitare definitivate; - disponibilitate de angajare în diferite meserii, funcție de motivarea personală; - dorința populației de a avea locuri de muncă pe teritoriul comunei sau în localitățile învecinate; - existența unor persoane pregătite și doritoare de a se constitui în grupuri de inițiativă, în vederea elaborării și implementării de proiecte cu finanțare externă; - buna relaționare între populația de etnie romă și populația majoritară;	- îmbătrânirea populației (spor natural negativ, migrarea tinerilor spre centre urbane); - număr relativ mare al pensionarilor () precum și al persoanelor inactive (); - scăderea natalității; - adaptarea mai lentă a populației mature și vârstnice din comună, la schimbările și provocările lumii actuale în general și la fenomenul mobilității și reconversiei profesionale, în special; - migrarea persoanelor cu pregătire profesională, în special spre mediul urban și în străinătate; - capacitatea financiară relativ scăzută a locuitorilor zonei;
Oportunități	Constrângeri
- existența unor reglementări care stipulează acordarea de facilități angajatorilor care creează noi locuri de muncă pentru șomeri, tineri absolvenți, etc.; - creșterea nivelului de calificare prin participarea la programe de pregătire profesională derulate în cadrul proiectelor finanțate prin POS DRU; - modificarea mentalității persoanelor disponibilizate, prin abordarea de atitudini active pe piața muncii (căutare a unui loc de muncă, reconversie profesională); - implicarea autorităților locale în problemele comunității, în vederea identificării de soluții financiare, materiale;	- menținerea tendințelor de migrare către centrele urbane a populației tinere; - accentuarea procesului de îmbătrânire în rural; - creșterea șomajului în rândul absolvenților de liceu; - creșterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieței muncii, economiei locale și asistenței sociale în perspectivă; - estomparea tradițiilor locale, odată cu trecerea timpului;

2. Agricultura

Puncte tari	Puncte slabe
- resursă calificată de muncă în domeniul agricol; - potențial în domeniul zootehnic/ tradiţii locale în creşterea animalelor/ efective semnificative de animale (ovine, bovine); - suprafețele de teren în folosință: arabil 1.283 ha, pășuni 1603 ha, fânețe 260 ha, livezi 8 ha, păduri 1.274 ha; - potențial semnificativ pentru agricultura ecologică; - există un număr semnificativ de mici producători agricoli care au reușit să-și aducă exploatația agricolă în zona profitabilității; - patrimoniul natural variat; - acces relativ ușor la terenurile agricole prin rețeaua de drumuri existentă; - populația de etnie rromă, are oportunitatea de a lucra în domeniul agriculturii în cadrul gospodăriilor populației majoritare;	- infrastructură agricolă nedezvoltată; - poluarea apelor de suprafață și subterane datorată lipsei canalizării şi deversărilor necontrolate de ape uzate menajere în satele care nu beneficiază de serviciul de canalizare; - locuitorii care exploatează/ ar dori să exploateze terenurile aflate în proprietate dispun de resurse financiare limitate/ nu dispun de resurse financiare pentru aceste activități; - lipsa formelor asociative ale agricultorilor din comună; - lipsa unui sistem de colectare şi valorificare a produselor agricole la nivel local (lapte, carne, lână,); - nevalorificarea în totalitate a suprafeţei de teren arabil; - lipsa unor asociaţii agricole care să folosească prin arendă suprafeţele agricole necultivate; - număr insuficient de utilaje necesare în activitățile agricole; - lipsa unei școli profesionale care să pregătească tinerii în meserii specifice agriculturii; - lipsa unui centru/ laborator de însămânțare artificială a animalelor; - la nivel local, nu există un plan de dezvoltare economică care să cuprindă și domeniul agricol, pe termen mediu;
Oportunități	Constrângeri
- programe de finanţare a spaţiului rural şi a agriculturii prin instrumentele structurale ca: FEADR, FEDR, POR; - colaborare cu organizaţii neguvernamentale care au capacitatea să atragă fonduri extrabugetare; - implementarea unor proiecte/ programe de mediu, pentru refacerea infrastructurii; - poziție geografică avantajoasă în raport cu proiectele europene care vizează infrastructura; - promovarea/ stimularea înființării asociațiilor agricole în scopul exploatării intensive a terenurilor; - cooperare între producătorii agricoli locali și agenți economici activi în domeniul industriei alimentare; - cadrul legislativ propice pentru stimularea tinerilor calificaţi de a se stabili în spaţiul rural; - tendinţa diversificării serviciilor în domeniul agricol; - posibilitatea înființării de culturi de plante medicinale (cătină, măceș, soc, păducel, salcâm); - posibilitatea înființării de culturi de salcie energetică;	- fenomenul de îmbătrânire a populației; - depopularea satelor determină diminuarea forței de muncă pentru activitățile din domeniul agricol; - legislaţie instabilă în domeniu, care dezarmează iniţiativele private; - migrarea tineretului cu studii superioare şi lipsa de interes pentru agricultură; - preţuri ridicate pentru achiziţionarea de maşini, utilaje agricole, seminţe, îngrăşăminte, lucrări agricole; - lipsa unor facilităţi privind acordarea de credite cu dobândă redusă, a garanţiilor şi a perioadelor de graţie;

3. Infrastructura

Puncte tari	Puncte slabe
- existența unei bune infrastructuri de transport - comuna e tranzitată de DN 67B Drăgășani – Tg. Jiu; - existența unei bune infrastructuri de comunicații IT, telefonie fixă și mobilă; - existența rețelei de alimentare cu energie electrică; - existența de dotări sociale, culturale, sportive și medicale; - existența de drumuri asfaltate care asigură accesul în satele componente; - existența sistemului de alimentare cu apă pentru toate satele comunei Grădiștea - Vâlcea; - existența sistemelor de canalizare, a stației de captare și a stației de epurare pentru satele Grădiștea și Linia ;	- lipsa rețelei de canalizare și a stațiilor de epurare în celelalte 7 sate componente ale comunei Grădiștea - Vâlcea; - posibilități financiare reduse ale localnicilor pentru reabilitarea clădirilor; - lipsa drumurilor asfaltate din categoria celor sătești; - lipsa unei grădinițe cu program prelungit; - lipsa locuințelor sociale pentru persoane sărace/ familii tinere care nu au posibilități financiare pentru achiziționarea de locuințe; - lipsa unui centru social (azil) pentru persoane vârstnice aflate în situații care nu le permit să-și asigure serviciile de îngrijire personală și a locuinței; - lipsa fondurilor necesare îndiguirii râului Olteț și a pârâurilor; - lipsa trotuarelor pentru pietoni; - lipsa unei benzinării; - indicatoare rutiere insuficiente în unele zone cu risc (în special la trecere de pietoni cu avertizare sonoră și luminoasă); - lipsa unui sistem video de supraveghere stradală și a instituțiilor publice; - insuficiente fonduri în bugetul local, necesare pentru efectuare de reparații curente și capitale, la podurile și podețele existente în comună;
Oportunități	Constrângeri
- programe finanțate din Fondurile Structurale și de Coeziune pentru infrastructură; - investiții realizate în domeniul construcțiilor de locuințe și spații comerciale, de către localnici care lucrează temporar în străinătate; - posibilitatea atragerii de fonduri europene în vederea dezvoltării infrastructurii turismului (renovări, construcții noi etc.); - posibilitatea amenajării unui patinoar; - cofinanțare din resurse guvernamentale a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii rurale, a activităților generatoare de venit, a pregătirii resursei umane;	- creșterea riscului abandonării și degradării fondului construit, prin emigrarea temporară a populației în alte zone ale României sau ale UE; - costul ridicat al documentațiilor preliminare și necesitatea cofinanțării proiectelor, poate împiedica accesarea fondurilor europene; - calamități naturale (cutremur, inundații, incendii);

4. Economic

Puncte tari	Puncte slabe
- existența unei infrastructuri convenabile de comunicații și IT; - existența forței de muncă disponibilă în comună, multe persoane apte și doritoare de a lucra; - existența unui număr de aproximativ 38 agenți economici înregistrați care își au sediul sau punctele de lucru pe teritoriul comunei; - diversitatea domeniilor economice reprezentate de către agenții economici activi pe teritoriul comunei - comerț, mori de grâu și porumb, etc.;	- număr redus al persoanelor pregătite pentru diferite meserii (comerț, servicii, construcții, turism) prin cursuri de calificare/ specializare; - forță de muncă nespecializată și cu mentalități neadaptate noilor cerințe ale pieței muncii; - buget redus al APL, pentru susținerea proiectelor de investiție în resursa umană și a celor de dezvoltare locală; - interes scăzut al agenților economici locali pentru formarea profesională a angajaților; - lipsa investitorilor străini de comună; - strategie neperformantă la nivelul comunei în ceea ce privește stimularea înființării de IMM-uri având ca rezultat nivelul redus de dezvoltare al acestui sector; - lipsa locurilor de muncă pe piața locală; - experiență redusă/ lipsă de experiență a agenților economici locali, în domenii de actualitate pentru afaceri - marketing și management; - promovarea necorespunzătoare a produselor tradiționale (alimentare, mic mobilier, împletituri, țesături și cusături, ș.a.); - lipsa procesării locală a produselor vegetale și animale; - lipsa de motivare de a se angaja a celor care primesc VMG; - migrație masivă a populației active în zone mai dezvoltate ale României și în țări din spațiul european; - lipsa de protecționism a produselor locale; - număr redus de utilaje agricole utilizate în gospodăriile particulare și în societățile agricole; - scăderea constantă a cererii și ofertei de servicii în plan local; - lipsa pieței de materii prime și a celei de desfacere a produselor pe raza comunei; - nu există inițiative de revigorare a meșteșugurilor tradiționale ale populației de etnie romă; - persoanele de etnie romă, în procent minoritar, lucrează doar ca zilieri în domeniul agriculturii de subzistență, în gospodăriile populației majoritare; - dificultăți întâmpinate în inițiativele de asociere dintre producătorii locali; - lipsa de măsuri concrete (ex. regularizarea râului Olteț) pentru redarea în circuitul agricol a suprafețelor de teren inundabile sau expuse eroziunii; - lipsa unui agent economic local specializat în strategii de marketing, care să asigure/ acorde consultanță în domeniu pentru agenții economici prezenți în comună;
Oportunități	Constrângeri
- programe finanțate din Fondurile Structurale și de Coeziune pentru calificare/ recalificare/ specializare în meserii din domeniile servicii, construcții, agricultură, producție; http://programenationale2012.aippimm.ro/ - existența oportunităților de finanțare a activităților, prin programe în cadrul fondurilor post-aderare; - posibilități de îmbunătățire a infrastructurii de transport prin programele post-aderare în vederea facilitării accesului către agenții economici locali și dinspre aceștia către piețele de desfacere a producției; - diversificarea activităților economice, în special în sectorul serviciilor; - existența de spații proprietate publică disponibile concesionării; - oportunități în înființarea de structuri de consultanță/ informare privind sistemele/ mecanismele de finanțare și creditare a sectorului economic; - înființarea de asociații agricole în scopul exploatării intensive a terenurilor, promovarea și stimularea lor; - utilizarea tehnologiilor performante; - valorificarea terenurilor agricole degradate şi nevaloroase; - cooperare între producătorii agricoli locali și agenți economici activi în domeniul industriei alimentare; - populația de etnie romă, are oportunitatea de a lucra în domeniul agriculturii în cadrul gospodăriilor populației majoritare; - posibilitatea înființării de entități de economie socială (fermă zootehnică și/ sau de legume, atelier croitorie pentru îmbrăcăminte, atelier tinichigerie auto, etc.); - centre colectare și prelucrare fructe de pădure, ciuperci; - centru prelucrare (uscare, ambalare) și desfacere plante medicinale; - înființare culturi plante medicinale (cătină, măceș, soc, păducel, salcâm, roiniță, etc.); - înființare cultură de salcie energetică;	- instabilitate legislativă, modificarea frecventă a legislației economice, legi stufoase; - politică nefavorabilă dezvoltării afacerilor (taxe și impozite numeroase); - criză economică mondială agravantă a situației economiei europene – multe firme mici și mijlocii s-au închis; - adaptabilitatea scăzută la schimbare a agenților economici și a forței de muncă; - capacitate redusă de susținere financiară a modernizării; - management defectuos al piețelor de desfacere; - perpetuarea agriculturii de subzistență; - invadarea pieței interne cu produse agricole ale țărilor beneficiare a unor fonduri substanțiale ale UE în ceea ce privește susținerea sectorului agricol; - condițiile UE dificil a fi îndeplinite de către agenții economici autohtoni, aspect care face ca, pentru majoritatea producătorilor agricoli din România, piața UE să fie inaccesibilă; - insuficientă pregătire în vederea accesării Fondurilor Structurale și de Coeziune; - profilul pur agricol al majorității satelor;

5. Educație, Cultură, Social, ONG

5.a. Învățământ

Puncte tari	Puncte slabe
- structura organizatorică a școlii este corespunzătoare la nivelul comunei; - există un management responsabil cu implicare directă, pe toate planurile (administrativ, educativ, resurse, etc.); - comunicare formală, informală și nonformală bună; - monitorizarea activității de formare din școală este corespunzătoare, urmărește cunoașterea culturii organizaționale a școlii, corectitudinea activității și rezultatele efective ale formării personalului didactic; - aplicarea corectă şi creativă a curriculum-ului școlar. - 33 de cadre didactice calificate, cu vechime mare atât în învăţământ, cât şi în şcoală, permite realizarea unui învăţământ de calitate; • posibilități de desfășurare a activităților sportive (a orelor de educație fizică), la nivelul structurilor, pe vreme de iarnă sau timp nefavorabil în Sala de sport; - relaţiile interpersonale existente favorizează crearea unui climat educaţional deschis şi stimulativ; - situația la învățătură prezintă rezultate bune la toate nivelele; - puține tendințe de neșcolarizare sau abandon școlar; - stare disciplinară bună; - participarea la concursuri, olimpiade, întreceri, etc., la toate nivelele. - spații școlare adecvate pentru activitatea de formare (3 școli și o grădiniță); - dotarea cu tehnologie informațională ( laboratoare IT) corespunzătoare; - existența PC-ului la o mare parte din elevii școlii; - fondul de carte din biblioteca școlii este suficient și cu noutăți editoriale. - școala are o cotă de piață bună; - există interes pentru activitatea de consultanță și consiliere a cadrelor didactice; - nu s-au înregistrat fenomene de delicvență sau infracționalitate la nivelul școlii;	- insuficientă implicare pentru creşterea imaginii şcolii; - familiile elevilor nu sunt implicate suficient în activitatea de educare a copiilor. - starea motivațională a cadrelor didactice și a elevilor este scăzută; - stare materială precară şi nivel scăzut de cultură şi instruire al unor familii; - existența unor elevi cu probleme de adaptare; - accesul dificil, din punct de vedere material, la activitățile de perfecționare didactică; - fonduri insuficiente/ inexistente pentru premierea performanței școlare a elevilor. - deși există o dotare TIC foarte bună, materialele nu sunt întotdeauna integrate în procesul instructiv-educativ; - manuale școlare uzate și insuficiente; - lipsa unor grupe de grădiniță cu program prelungit; - lipsa unor programe de tipul „Școala după școală”; - nu sunt popularizate întotdeauna experiențele pozitive/ când se încearcă, acestea nu au rezonanța potrivită; - integrarea slabă a elevilor de etnie romă.
Oportunități	Constrângeri
- o bună colaborare cu I.S.J. și C.C.D.; - existența Programului Guvernamental de acordare a unor produse lactate și de panificație „Cornul și laptele”; - existența Programului „200 E” pentru elevi privind achiziționarea unui PC; - existența programului de acordare de rechizite școlare gratuite; - disponibilitatea unor instituţii de a veni în sprijinul şcolii; - elevii și familiile acestora sunt pregătite pentru schimbarea modului de abordare a procesului instructiv – educativ; - varietatea cursurilor de perfecţionare şi formare continuă oferite de CCD; - școala oferă un grad sporit de siguranță elevilor; - extinderea rețelei Internet la nivelul localității; - apariția televiziunii digitale; - toți elevii au posibilitatea receptării emisiunilor TV prin cablu sau digital; - extinderea telefoniei mobile; - posibilitatea înființării unor ateliere de arte și meserii.	- incoerența politicilor educaționale la nivel național; - lipsa unor politici educaționale consecvente cu ținte și strategii clare care să fie urmărite indiferent de partidul de la guvernare; - eliminarea ajutorului financiar pentru achiziționarea de materiale necesare cadrelor didactice (100 E); - motivarea morală și salarială nu ajută cadrul didactic în activitate; - programe școlare prea încărcate; - formarea inițială a cadrelor didactice este deficitară. - scăderea nivelului de trai (elevi, profesori, părinți); - eliminarea fondurilor de premiere și stimulare; - creșterea numărului de șomeri în rândul părinților; - dispariția posturilor datorită scăderii numărului de elevi; - lipsa de experiență și de sprijin privind elaborarea de proiecte de finanțare; - prea multă birocrație în accesarea fondurilor naționale și europene. - mulți elevi sunt rămași în grija bunicilor și altor rude datorită faptului că părinții sunt plecați la lucru în străinătate; - impactul nociv a unor emisiuni TV asupra psihicului elevilor; - popularizarea prin emisiunile TV a subculturii și a nonvalorilor; - impactul negativ produs de accesul unora dintre elevii la internet fără supraveghere din partea familiei; - existența pe piață a unor jocuri de PC foarte violente.

5.b. Cultura, Cultele, Activități sportive/ recreative

Puncte tari	Puncte slabe
- existența unei zone cu tradiții în domeniul cultural și spiritual; - experiența organizării și promovării multor activități culturale; “Ziua comunei Grădiștea – Vâlcea” 15 august, ”9 Martie, Ziua tradiției”, “Comemorarea lui Mihai Eminescu” - 15 ianuarie; - prezența pe raza comunei Grădiștea - Vâlcea a multor obiective culturale: 1 muzeu etnografie (Muzeul Sătesc din satul Grădiștea), biblioteca comunală, care oferă punct BIBLIONET prin intermediul căruia, este acordat acces gratuit la internet pentru toata populația comunei, căminul cultural, 5 biserici ortodoxe de stil nou; - existența pe teritoriul comunei a unor formații artistice care promovează cântecul, tradițiile și portul popular;	- fonduri insuficiente pentru reabilitarea și modernizarea tuturor clădirilor ce adăpostesc locașuri de cultură; - lipsa unui Centru Cultural la nivel local care să antreneze toate instituțiile și persoanele avizate în vederea promovării și dinamizării activităților culturale; - informare/ participare scăzută a cetățenilor la acțiuni/ activități de interes cultural; - posibilități financiare reduse pentru tipărirea de broșuri, pliante de promovare a obiectivelor de interes cultural de pe raza comunei; - insuficientă preocupare pentru cunoaşterea istoriei şi a tradiţiilor locale, prin punerea în valoare a tezaurului cultural - istoric existent în localitate; - îmbătrânirea populației active, migrația tinerilor și dezinteresul față de viața spiritual-culturală a comunității, grevează acțiunile derulate în acest domeniu; - lipsa unei trupe de teatru pentru copii și tineret; - lipa unui club al persoanelor vârstnice; - lipsa unui club al tinerilor;
Oportunități	Constrângeri
- stimularea creativității și inițiativei locale prin revigorarea și valorificarea tradițiilor cultural – artistice (șezători, hore, etc.); - atragerea de surse de finanțare pentru conservarea și modernizarea obiectivelor culturale de pe raza comunei Grădiștea; - dezvoltarea programelor de înfrățire cu localități din țară și/ sau străinătate; - realizarea de proiecte pentru finanțarea modernizării și amenajării căilor de acces către obiectivele turistice precum și a parcărilor învecinate; - dezvoltarea unor noi proiecte în domeniul cultural; - implicarea mai dinamică a instituțiilor de învățământ de pe raza comunei Grădiștea - Vâlcea în desfășurarea activităților cu caracter cultural; - conștientizarea populației despre rolul și importanța culturii naționale în propășirea neamului nostru românesc; - parteneriate cu instituții culturale județene, naționale și europene în vederea unei mai bune cunoașteri și promovări a culturii naționale și europene.	- buget insuficient alocat activităților culturale; - subfinanțare a achizițiilor de carte;

5.c. Servicii sociale

Puncte tari	Puncte slabe
- pondere medie a populației cu nevoi de asistare; - informare operativă cu privire la formele de ajutor de stat; - administrația locală asigură servicii pentru protecția socială;	- personal insuficient angajat în structurile de resort ale administrației publice locale; - insuficientă implicare a societății civile; - existența unui număr mare de persoane beneficiare a Legii nr.416/2001, respectiv 150 din care 33 persoane de etnie romă; - nivelul de trai scăzut pentru populația de etnie romă; - percepere denaturată a scopului asistenței sociale, din partea populației; - inexistența unor servicii adresate persanelor vârstnice sau/și cu dizabilități (îngrijiri la domiciliu/ centre de zi și centre de primire); - lipsa voluntariatului în domeniul serviciilor pentru vârstnici; - lipsa unei cantine sociale; - lipsa unui Centru Multifuncțional în care să fie organizate servicii/ activități pentru diferite categorii de persoane defavorizate;
Oportunități	Constrângeri
- construirea și dotarea unui complex social care să cuprindă un cămin-azil pentru bătrânii comunei; - existența la nivel național, de programe consistente destinate asistenței sociale; - dezvoltarea economică a comunei, va permite îmbunătățirea nivelului finanțărilor care vor putea fi atrase la nivel local; - posibilitatea înființării unor structuri ale economiei sociale;	- migrația în străinătate a unui număr ridicat de persoane active, a condus la apariția fenomenului copiilor care sunt în grija bunicilor/ rudelor și care necesită înființarea unor servicii-suport noi; - costurile ridicate pot genera dificultăți în dotarea diverselor obiective de asistență socială care se doresc a fi înființate; - sistemul de ajutor social nu încurajează reintegrarea activă;

5.d. ONG

Puncte tari	Puncte slabe

Oportunități	Constrângeri

6. Sănătate

Puncte tari	Puncte slabe
- existența și buna funcționare a unui cabinet individual de medicină de familie în cadrul Dispensarului Uman; - existența a unei locații/ puncte medicale în satul Obislavu în care pot fi acordate consultații; - profesionalismul medicilor de familie; - existența unei farmacii în centrul comunei;	- lipsa serviciilor de stomatologie prin încetarea funcționării cabinetului stomatologic; - neînsușirea normelor de educație sanitară și civică a unui segment de pacienți din rândul populației majoritare și de etnie rromă; - existenta a unui număr mare de persoane neasigurate dar înscrise pe listele medicului de familie din comună; - inexistența unei baze de date în care persoanele neasigurate să fie înregistrate după anumiți indicatori (gen, vârstă, clase de venit, mediu rezidențial, nivel de educație, tip de boli) în vederea utilizării oportunităților oferite prin programe/ proiecte în domeniul sănătății; - număr mare al persoanelor defavorizate care nu folosesc metode contraceptive, ca urmare a dificultăților întâmpinate în perceperea informațiilor, a rezistenței la schimbare, a modului de viață uneori primitiv; - lipsa unui Centru de sănătate;
Oportunități	Constrângeri
- linii de finanţare externe şi includerea unei linii de buget local în vederea cofinanţării eventualelor aplicaţii, acțiuni/ activități.	- costuri ridicate ale serviciilor medicale; - slabă motivare a persoanelor care au posibilitate chiar redusă de a se asigura medical, de a încheia un contract cadru pentru plata contribuției financiare direct la CAS; (în contractul cadru a legii asigurărilor de sănătate, este stipulat faptul că persoanele care nu au asigurare medicală și doresc să plătească contribuția la CAS, trebuie să plătească retroactiv un anumit număr de luni, pentru a putea să beneficieze de servicii de sănătate publică);

7. Mediu

Puncte tari	Puncte slabe
- caracteristica de zonă cu risc seismic redus; - potențial ridicat pentru practicarea unei agriculturi ecologice durabile și a ecoturismului; - oportunităţi de valorificare a energiei alternative (energia solară, energia eoliană, resturile vegetale și forestiere pot fi luate în considerare); - realizarea unei campanii de curățenie anuală; - aspectul natural al zonei, suprafeţe mari de pădure apropiate de tipul natural fundamental, mare diversitate a florei și faunei, potențial peisagistic deosebit; - fond forestier (în stare bună, neafectat de boli, uscare sau poluare), sursă de resurse accesorii ale pădurii (cinegetice, ihtiologice, flora); - existența a doua fonduri cinegetice; - acces la surse de apă importante, atât de suprafaţă cât şi subterane; - potențial pentru dezvoltarea sectorului de valorificare a plantelor aromatice şi medicinale; - grad de poluare a solului şi a aerului scăzut; - nu există poluatori industriali pe teritoriul comunei; - utilizarea pe scară redusă a îngrăşămintelor chimice pentru agricultura de subzistență; - înființarea, extinderea și îmbunătățirea rețelei publice de apă (captare, stații de tratare, alimentare); - înființarea, extinderea și îmbunătățirea rețelei publice de apă uzată (canalizare, stații de epurare); - existența lucrărilor de apărare contra inundaţiilor; - sistem satisfăcător de colectare a deşeurilor rurale; - experiență în accesarea fondurilor externe (GEF, POS Mediu, PNDR);	- practici forestiere necorespunzătoare; - lipsă dotări moderne pentru actualul sistem de gestionare a deșeurilor; - inexistenţa unui sistem eficace de colectare selectivă a deşeurilor; - lipsa unui sistem public extins de canalizare în toată comuna iar gospodăriile care au stații de epurare, fose septice sau bazine vidanjabile sunt foarte puține; - deversarea apelor reziduale menajere în locuri neamenajate; - izolarea termică a locuințelor/ clădirilor este necorespunzătoare; - lipsa unui sistem adecvat de iluminat public ecologic, care să influențeze cât mai puțin viețuitoarele nocturne; - eroziunea solului prin gradul de torențialitate și lipsa amenajărilor; - recoltarea pietrei de râu din albia Oltețului; - practici dăunătoare mediului precum incendierea miriștilor, a resturilor vegetale; - lipsa preocupărilor privind compostarea deșeurilor biodegradabile (în mediul rural acestea reprezintă aprox. 80% din totalul deșeurilor casnice); - suprafețe de pășuni și fânețe neutilizate în mod tradițional (abandonate); - lipsă certificare a unor agenți economici în practicarea agriculturii ecologice și a obținerii unor produse tradiționale; - lipsă parcări, trotuare, locuri de popas şi campare cu amenajări specifice (deteriorarea spatiilor verzi, colectarea deșeurilor se realizează cu mare dificultate, etc.); - lipsă infrastructură monitorizare permanentă a factorilor de mediu de către autorităţile locale; - lipsesc modalitățile de producere a energiei alternative; - alocare redusă de resurse financiare şi umane în bugetul local; - slaba conştientizare a popula populaţiei şi a agenţilor economici în problematica protecţiei mediului;
Oportunități	Constrângeri
- tipul de climă se încadrează în climatul temperat continental, cu efecte microclimatice secundare conferite de formele de relief; - existența unei politici naţionale de promovare a protecției mediului; - existența fondurilor structurale alimentate prin bugetul Uniunii Europene pentru dezvoltarea zonelor rurale și protejarea mediului înconjurător (împădurirea terenurilor degradate, eliminarea eroziunii și curățirea cursurilor de apă, conservarea biodiversității, promovarea agriculturii ecologice, gestionarea deşeurilor reciclabile); - existența unor programe cu finanțare nerambursabilă pentru extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată; - existența unor programe cu finanțare nerambursabilă pentru reabilitarea termică;	- neutilizarea/ utilizarea cu dificultate a fondurilor nerambursabile (datorită dificultăților de accesare) pentru dezvoltarea zonelor rurale și protejarea mediului, nerealizarea proiectului privind sistemul public de alimentare cu apă și canalizare, poluarea apelor și solului; - reducerea investițiilor publice în infrastructură ca urmare a crizei economico-financiare; - orientarea programelor europene și guvernamentale spre alte zone considerate prioritare; - recoltare necontrolată a resurselor accesorii ale pădurii; - supraexploatarea sistemului de furnizare a apei potabile; - participare civică scăzută din partea comunității;

8. Turism

Puncte tari	Puncte slabe
- pe arealul comunei se găsesc obiective turistice religioase și cultural – istorice de valoare națională - un muzeu etnografic - biblioteca comunală, care oferă punct BIBLIONET prin intermediul căruia, este acordat acces gratuit la internet pentru toata populația comunei; - 5 biserici ortodoxe stil nou; - localitatea este situată pe artere de comunicație auto importante (DN ); - localitatea reprezintă și o zonă de tranzit spre alte localități cu obiective turistice importante – jud. Gorj;	- resurse financiare locale insuficiente; - lipsa de investiții autohtone sau străine; - absența unei strategii de dezvoltare locală pentru zonă turistică; - lipsa firmelor agroturistice autentice autorizate; - slaba mediatizare, a zonei și pe obiective turistice; - un turism de duminică necontrolat; - insuficiență de personal calificat; - lipsa spațiilor de cazare; - lipsa unui „brand" local;
Oportunități	Constrângeri
- dezvoltarea și adaptarea serviciilor turistice pentru noile tipuri de cereri; - realizarea unor investiții în spații de cazare; - realizarea unor investiții în agrement - înființarea unor pensiuni agroturistice autentice; - valorificarea mai intensă a potențialului turistic al zonei; - utilizarea programelor de finanțare ale Uniunii Europene; - consolidarea poziției în circuitul turistic național; - dinamizarea accesării pieții externe de turism; - amenajarea de locuri de campare;	- legislație în continuă modificare; - mentalități de indiferență față de mediu în general și față de patrimoniul turistic în special; - slabă infrastructură de bază: apă uzată, gaz metan, drumuri comunale, spații de cazare, etc.; - irosirea unor șanse de accesare a fondurilor europene; - scăderea interesului consumatorului pentru pachetele de vacanță în contextul crizei economice actuale;

9. Administrația locală

Puncte tari	Puncte slabe
- existența unui segment de populație pregătit profesional; - existența personalului tânăr cu studii superioare în instituțiile publice; - implicarea activă a instituțiilor publice -Primăria, în problemele comunității; - existenta instituțiilor de bază, protecție civilă și ordine publică; - deschiderea administrației actuale către investiții; - existența spațiului adecvat pentru buna desfășurare a activităților APL; - existența logisticii necesare desfășurării în bune condiții a activității instituțiilor publice; - participarea la sesiuni de perfecționare continuă a aparatului APL;	- legislație insuficient cunoscută de către personalul din instituțiile publice, ca urmare a numărului mare de schimbări legislative; - insuficientă comunicare între instituțiile publice; - aplicarea legilor, uneori în moduri diferite, ca urmare a necorelării normelor metodologice; - interpretări eronate privind impozitele și taxele, în unele cazuri; - inexistența unui post de polițist local pentru comunitatea de romi; - număr mare de câini comunitari.
Oportunități	Constrângeri
- dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la comunitate; - creşterea autonomiei locale în actul administrativ; - posibilitatea accesării de fonduri guvernamentale și europene pentru organizarea de sesiuni de instruire pe diverse domenii de activitate; - implementarea de proiecte de mediatizare a legislației; - aplicarea principiului transparenței în activitatea instituțiilor publice;	- practicarea unor politici discriminatorii în alocarea resurselor locale; - nemulțumiri manifestate de către populație generate de măsurile economice și sociale luate de Guvern; - riscul eșecului în realizarea și finalizarea unor proiecte; - refuzul achitării unor taxe și impozite

Capitolul IV

Domenii prioritare ale Dezvoltării Locale a comunei Grădiștea, județul Vâlcea

în perioada 2014-2020

Viziunea asupra comunei Grădiștea din județul Vâlcea pentru perioada 2014-2020, “vorbește” despre un drum ambițios, îndrăzneț, străbătut de locuitori, instituțiile publice și organizațiile nonguvernamentale locale, împreună cu mediul de afaceri local, în cadrul unor parteneriate cu caracter public-privat, drum pe parcursul căruia cele 9 domenii analizate vor suferi intervenții astfel încât, viața grădiștenilor, va ajunge la un standard superior de calitate.

Obiectivele strategice ale dezvoltării comunei Grădiștea – Vâlcea țin cont de resursele naturale, istoria localității, resursele financiare, capitalul uman, abilitățile actorilor implicați în dezvoltarea comunității. Totodată, obiectivele strategice pun în valoare avantajele care furnizează oportunități de dezvoltare pe termen lung a comunității, prin utilizarea judicioasă în primul rând a resurselor locale.

Analiza factorilor interni și externi care influențează dezvoltarea locală, au permis elaborarea direcțiilor strategice de intervenție pentru fiecare dintre cele 9 domenii strategice de dezvoltare ale comunei Grădiștea - Vâlcea:

Domeniu strategic de dezvoltare 1: Resursa umană

Direcții strategice de intervenție:

1.1. Îmbunătățirea capitalului uman la nivelul comunei Grădiștea - Vâlcea.

Domeniu strategic de dezvoltare 2: Agricultura

Direcții strategice de intervenție:

2.1. Constituirea unei asociații agricole;

2.2. Susținerea investițiilor orientate spre prelucrarea produselor agricole, dezvoltarea sectorului manufacturier si dezvoltarea serviciilor;

2.2. Îmbunătățirea economică locală în domeniul agriculturii.

Domeniu strategic de dezvoltare 3: Infrastructura

Direcții strategice de intervenție:

3.1. Îmbunătățirea și extinderea infrastructurii de transport rutier;

3.2. Extinderea rețelei de canalizare;

3.2. Modernizarea și extinderea rețelelor în domeniul tehnologiei informației;

3.3. Realizarea de stații de epurare;

3.4. Realizarea de trotuare si alei pietonale;

3.5. Extinderea și modernizarea sediului primăriei și al altor imobile aflate în proprietatea Consiliului Local;

3.6. Supravegherea video a zonelor sensibile;

3.7. Realizarea de lucrări de întreținere a cimitirelor și a căilor de acces către acestea;

3.8. Reabilitarea terenurilor de sport existente și construirea unor terenuri noi pentru instituțiile de învățământ;

3.9. Realizarea de marcaje stradale și semne de circulație;

3.10. Achiziția unor mijloace de transport sau eventual înființare a unui serviciu local de transport;

Domeniu strategic de dezvoltare 4: Economic

Direcții strategice de intervenție:

4.1. Dezvoltarea și susținerea unui mediu economic performant, capabil să asigure creșterea economiei locale;

4.2. Ocuparea forței de muncă;

4.3. Crearea unei industrii locale de tip manufacturier și a noi servicii;

4.4. Crearea unei infrastructurii de afaceri;

4.5. Stimularea și acordarea de facilități prin Hotărâri ale Consiliului Local în vederea înființării unor IMM-uri;

4.6. Stimularea investițiilor sectorului privat in economia comunei;

4.7. Dezvoltarea infrastructurii de turism;

4.8. Constituirea unei asociații agricole;

4.9. Facilitarea existentei în zonă a instituțiilor de bază în pornirea și dezvoltarea afacerilor (centre de consultanță, fonduri de garantare, fonduri de investiții, etc.);

4.10. Dezvoltarea parteneriatului public privat;

4.11. Dezvoltarea culturii antreprenoriale;

4.12. Îmbunătățirea accesului la finanțare (infrastructura de comunicare și consultanță specifică);

4.13. Facilitarea serviciilor de consultanta și instruire;

4.14. Activități de susținere și promovare a afacerilor;

4.15. Facilitarea accesului la informații;

4.16. Asistența necesară accesării piețelor de desfacere;

4.17. Susținerea investițiilor orientate spre prelucrarea produselor agricole;

4.18. Antrenarea pensionarilor și a altor grupuri în dezbateri publice privind elaborarea de idei de proiecte;

4.19. Înfrățirea comunei cu alte localități din Europa.

Domeniu strategic de dezvoltare 5: Educație, Cultură, Social, ONG

5.a. Învățământ Direcții strategice de intervenție:

5.a.1. Îmbunătățirea managementului domeniului de învățământ, la nivelul comunei.

5.a.2. Adaptarea sistemului educațional și de pregătire profesională la cerințele pieței Muncii;

5.a.3.Creșterea nivelului educațional, de pregătire și instruire profesională;

5.a.4. Îmbunătățirea accesului la instruire și integrării în muncă a absolvenților de liceu;

5.a.5. Activități de informare, consiliere și orientare profesională pentru elevi;

5.a.6. Activități de sprijin privind colaborarea structurilor de furnizare a educației, instruirii și pregătirii profesionale cu parteneri economici și sociali;

5.a.7. Susținerea orientării profesionale a absolvenților prin parteneriat și colaborare cu Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților, activități de instruire pentru angajați și angajatori;

5.a.8. Activități de identificare a necesităților de instruire;

5.a.9. Programe de instruire și reinstruire adresate șomerilor;

5.a.10. Dezvoltarea de noi tehnici de Învățare și metode de instruire;

5.a.11. Programe de instruire și pregătire profesională bazate pe necesități specifice;

5.a.12. Activități de promovare a TIC;

5.a.13. Susținerea financiară cu burse a elevilor olimpici de către Consiliul Local

5.b. Cultură, Culte, Activități sportive/ recreative

5.b.1. Îmbunătățirea managementului în domeniul cultural, la nivelul comunei;

5.b.2. Susținerea activităților Căminului Cultural și ale Bibliotecii Comunale;

5.b.3. Organizarea unor manifestări culturale care să marcheze ziua Comunei Grădiștea – Vâlcea și alte evenimente marcante din viața localității, a județului sau a țării;

5.b.4. Reabilitarea construcțiilor de interes public;

5.b.5. Modernizarea spațiilor de joacă pentru copii existente și înființarea unor spații noi;

5.b.5. Amenajarea ca zonă de agrement a râului Olteț;

5.b.6. Reabilitarea zonelor și obiectivelor cu valoare culturală și istorică;

5.b.7. Extinderea si modernizarea iluminatului public;

5.b.8. Protejarea moștenirii istorice si culturale;

5.b.9. Activități pentru păstrarea identității culturale a comunei;

5.b.10. Protecția și punerea în valoare a patrimoniului cultural și natural local.

5.c. Social

5.c.1. Îmbunătățirea politicii locale în domeniul social;

5.c.2. Cultivarea spiritului civic prin acțiuni de socializare a membrilor comunității; 5.c.3. Antrenarea pensionarilor și a altor grupuri în activități de socializare și petrecere a timpului liber;

5.c.4. Servicii de asistenta și sprijin pentru persoane supuse riscului șomajului pe termen lung;

5.c.5. Activități de instruire vizând creșterea nivelului pregătirii de bază;

5.c.6. Activități de sprijin necesare integrării și reintegrării pe piața forței de muncă;

5.c.7. Programe de facilitare a accesului la oportunitățile de ocupare a forței de muncă;

5.c.8. Activități de informare și conștientizare a populației cu privire la problemele pieței muncii;

5.c.9. Activități vizând crearea și dezvoltarea de parteneriate și rețele de cooperare pe probleme specifice pieței muncii;

5.c.10. Programe de instruire specializate și servicii de consiliere pentru persoane cu dizabilități;

5.c.11. Instruirea persoanelor cuprinse în activități sociale;

5.c.12. Dezvoltarea de organizații sociale;

5.c.13. Creșterea nivelului de integrare a persoanelor supuse excluziunii sociale;

5.c.14. Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale;

5.c.15. Măsuri de protecție socială pentru grupurile defavorizate ( rromi, bătrâni);

5.c.16. Stabilirea și consolidarea de parteneriate între autoritățile locale și reprezentanți unor ONG –uri în vederea elaborării și implementării de proiecte de îmbunătățire a situației rromilor.

5.d. ONG

5.d.1. Încurajarea și sprijinirea înființării de ONG-uri în localitate;

5.d.2. Îmbunătățirea politicii locale în relația cu organizațiile nonguvernamentale. Domeniu strategic de dezvoltare 6: Sănătate

Direcții strategice de intervenție:

6.1. Îmbunătățirea stării de sănătate a locuitorilor comunei;

6.2. Combaterea amenințărilor aduse sănătății publice, cum ar fi poluarea chimică, nesiguranța alimentelor, bolile infecțioase, etc.;

6.3. Completarea echipei de medici specialiști din comună.

Domeniu strategic de dezvoltare 7: Mediu

Direcții strategice de intervenție:

7.1. Îmbunătățirea managementului sistemului de gestionare al deșeurilor;

7.2. Prevenirea și combaterea efectelor nocive asupra mediului;

7.3. Dezvoltarea spațiilor verzi și crearea unor perdele vegetale de protecție;

7.4. Educarea populației și implicarea practică a acesteia în protejarea naturii și a mediului;

7.5. Combaterea schimbărilor climatice;

7.6. Extinderea și modernizarea infrastructurii de protecție a mediului;

7.7. Gestionarea cât mai responsabilă a resurselor naturale și stoparea, pe cât posibil, a declinului biodiversității;

7.8. Instalații de producere a energiei termice și a apei calde menajere prin valorificarea resurselor neconvenționale – energia solară;

7.9. Colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice;

Domeniu strategic de dezvoltare 8: Turism

Direcții strategice de intervenție:

8.1. Punerea în valoare a potențialului turistic local;

8.2. Dezvoltarea infrastructurii de turism.

8.3. Reabilitarea monumentelor și zonelor verzi aferente, in vederea includerii acestora intr-un circuit turistic zonal;

8.4. Crearea de servicii turistice;

8.5. Dezvoltarea oportunităților de marketing pentru produsele turistice;

8.6 Protejarea moștenirii istorice si culturale;

8.7. Dezvoltarea unor zone de agrement pentru petrecerea agreabilă a sfârșitului de săptămână și promovarea ecoturismului pe valea Oltețului;

8.8. Creșterea gradului de participare a comunității la viața socială;

8.9. Activități pentru păstrarea identității culturale a comunei;

Domeniu strategic de dezvoltare 9: Administrația locală

Direcții strategice de intervenție:

9.1. Întărirea capacității instituționale printr-un management eficient al administrației locale, definirea și restructurarea serviciilor publice în raport cu resursele financiare, cu obiectivele dezvoltării durabile, precum și cu cerințele comunității locale;

9.2. Modernizarea serviciilor de Administrație Publică Locală;

9.3. Îmbunătățirea capacității APL pentru accesarea Fondurilor Structurale;

9.4. Dezvoltarea abilităților de management de proiecte și planificare strategică;

9.5. Promovarea și dezvoltarea parteneriatelor public-privat (PPP);

9.6. Inventarierea patrimoniului și politici de eficientizare a administrării acestuia;

9.7. Îmbunătățirea vizibilității APL în comunitate;

9.8. Elaborarea unui program de pregătire/instruire (cursuri) pentru angajații primăriei;

9.9. Absorbția fondurilor structurale puse la dispoziție de către U.E;

9.10. Asigurarea unor finanțări prin parteneriat public privat;

9.11. Înființarea unei structuri pentru Strategii – Programe – Proiecte;

9.12. Îmbunătățirea managementului intern al autorității locale;

9.13. Elaborarea unei strategii coerente pentru recrutarea angajaților primăriei;

9.14. Creșterea capacității funcționarilor de a lucra pe proiecte europene;

9.15. Elaborarea unei strategii de colectare a taxelor și impozitelor la bugetul local; 9.16. Instruiri privind procedurile aplicate la achizițiile publice;

9.17. Revizuirea și actualizare site-ului Primăriei;

9.18. Postarea unor panouri publicitare în locuri cu eficiență de comunicare maximă în vederea informării locuitorilor;

9.19. Întâlniri periodice cu liderii de opinie (inclusiv din grupurile dezavantajate sau cu grad de excludere socială);

9.20. Organizarea de evenimente de comemorare și sărbătoare sub egida “Cine nu are istorie nu are viitor”;

9.21. Crearea unui sistem de comunicare adecvat privind schimbul de informații între administrația locală și comunitatea de cetățeni, asociații profesionale, civice și de proprietari.

PLANUL DE ACȚIUNE 2014-2020

După ce au fost stabilite Domeniile prioritare ale Dezvoltării Locale a comunei Grădiștea, județul Vâlcea pentru perioada 2014-2020, a fost elaborat Planul de acțiune 2014-2020. Acest document reprezintă prioritățile spre care vor fii canalizate eforturile financiare și umane ale APL Grădiștea pentru această perioadă de timp.

1. Realizarea unui PARC INDUSTRIAL – acest obiectiv necesită un efort financiar substanțial din partea comunității și are în vedere atragerea de fonduri de finanțare comunitare. Prin realizarea acestuia se are în vedere crearea de locuri de muncă la nivelul comunității;

2. Continuarea modernizării Târgului comunal;

3. Amenajarea unui spațiu pentru Serviciul Situații de Urgență – ISU;

4. Extinderea Rețelei de apă și canal;

5. Modernizarea drumurilor prin asfaltare

6. Modernizarea drumurilor de acces spre Monumentele istorice din localitate în vederea integrării acestora în spațiul turistic;

7. Susținerea și promovarea valorilor culturale locale prin continuarea Proiectelor culturale existente și dezvoltarea altor proiecte noi.

IMPLEMENTAREA ŞI MONITORIZAREA STRATEGEI

Etapa de implementare, monitorizare şi control reprezintă sistemul de recolectare, realizare a proiectelor, a programelor şi politicilor prevăzute de strategie, de recoltare şi raportare a informaţiilor asupra desfăşurării proiectelor şi asupra succesului şi impactului acestora relativ la dezvoltarea localităţii.

Succesul realizării Strategiei depinde, în mare măsură, de participarea tuturor locuitorilor la procesul de implementare şi monitorizare a acesteia. În procesul implementării prezentei Strategii vor fi implicaţi mai mulţi actori, fiecare respectând responsabilităţi bine determinate, îndeplinind rolul de implementator sau de control al proiectelor planificate.

În plan instituţional principalii actori ai implementării strategiei vor fi:

- Administraţia publică locală reprezentată de Primarul comunei și Consiliul Local;

- Locuitorii comunei;

- Agenţii economici;

- Investitorii;

- Societatea civilă;

- Structuri externe.

Etapa de implementare, monitorizare şi control va cuprinde convenţional următoarele cinci etape:

- adoptarea strategiei de dezvoltare. În cadrul acestei etape, Strategia va fi aprobată prin hotărâre de consiliul local;

- implementarea strategiei se va efectua prin realizarea acţiunilor, activităţilor, măsurilor şi proiectelor concrete de implementare;

- monitorizarea strategiei de către angajaţii primăriei;

- evaluarea implementării prin analiza indicatorilor de implementare;

- analiza impactului apreciază daca proiectul răspunde politicilor formulate şi cum influenţează criteriile de performanta privind dezvoltarea eficienta a localităţii.

În cadrul întâlnirii Consiliului Local care va aproba Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Grădiștea, județul Vâlcea 2014 – 2020, va fi decisă componența Grupului de monitorizare și evaluare a implementării Strategiei. Documentul Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Grădiștea, județul Vâlcea 2014 – 2020 va fi revizuit periodic, la maxim 2 ani, în vederea evitării erorilor de evaluare a resurselor necesare pentru implementarea proiectelor stabilite în Strategie și a direcțiilor de dezvoltare. Pentru fiecare dintre cele 9 domenii de acțiune, vor fi stabiliți indicatori specifici de către Comisiile de specialitate din cadrul Consiliului Local al comunei Grădiștea, jud. Vâlcea.

Potenţiale surse de finanţare nerambursabilă

Pentru a putea atinge obiectivele propuse în cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Grădiștea, județul Vâlcea 2014 – 2020 este necesară îndeplinirea următoarele condiţii:

- cunoaşterea oportunităţilor de finanţare nerambursabile active, destinate

mediului rural;

- cunoaşterea legislaţiei din domenii orizontale, precum ajutorul de stat, achiziţiile

publice, protecţia mediului;

- implementarea de proiecte care corespund direcţiilor şi obiectivelor propuse în

Strategie;

- evaluarea periodică şi actualizarea tendinţelor de dezvoltare locale, regionale,

naţionale sau chiar europene.

Obiectivele de dezvoltare a Comunei Grădiștea, stabilite în Strategie, pot fi îndeplinite

atât prin finanţare disponibilă la nivel local, cât şi prin accesarea de finanţări

nerambursabile naţionale şi europene, pe baza unor proiecte concrete.

Fondurile structurale şi de coeziune sunt instrumente financiare ale Uniunii Europene (UE), gestionate de Comisia Europeană şi care acţionează în scopul diminuării disparităţilor de ordin economic şi social existente între regiunile Uniunii. Sunt sprijinite investiţiile în educaţie, cercetare, agricultură, infrastructură de bază, dezvoltarea IMM-urilor şi dezvoltarea zonelor rurale.

Fondurile structurale ale Uniunii Europene sunt:

- Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR)

- Fondul Social European (FSE)

În România, Fondurile structurale pot fi accesate prin intermediul următoarelor

Programe Operaţionale:

- POR – Programul Operaţional Regional

- POD CA – Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative

- POS DRU – Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

- POS Mediu – Programul Operaţional Sectorial Mediu

- POS CCE – Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii

Economice

- POS Transport – Programul Operaţional Sectorial Transport.

Informaţii cu privire la programele operaţionale sunt disponibile şi pe pagina web a

Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale - http://www.fonduri-ue.ro.

De asemenea, Uniunea Europeană a creat şi instrumente financiare pentru

implementarea Politicii Agricole Comune.

Fondurile care vizează dezvoltarea mediului rural sunt:

- FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

- FEP - Fondul European pentru Pescuit

- FEOGA - Fondul European de Orientare şi Garantare pentru Agricultură

În România, aceste fonduri pot fi accesate prin următoarele programe:

- PNDR – Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

- POP – Programul Operaţional Pescuit

Programe finanţate de la bugetul de stat

Pe lângă fondurile europene, de la bugetul de stat se finanţează sau se co-finanţează,

prin diverse programe: infrastructură, administrație, protecţia mediului, infrastructură şcolară, etc.

CONCLUZII ŞI PREVEDERI FINALE

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Grădiștea, județul Vâlcea 2014-2020 se constituie ca un document legal de lucru al Consiliului Local Grădiștea. Documentul are un caracter normativ şi prospectiv şi angajează la o permanentă reevaluare şi optimizare a opţiunilor de dezvoltare a comunei pentru a le adecva evoluţiei realităţilor economice şi sociale.

Strategia exprimă opţiunea Consiliului Local de a aborda integrat fenomenul economic, social şi de protecţie a mediului şi de a se deschide spre parteneriatul constant cu societatea civilă şi cu comunitatea actorilor economici.

Documentul strategic prezentat propune tuturor partenerilor interesaţi un limbaj comun de abordare şi înţelegere a realităţilor comunei Grădiștea, a obiectivelor prioritare şi direcţiilor de dezvoltare, programelor şi proiectelor prioritare pentru realizarea dezideratelor respective.

În acelaşi timp documentul exprimă, prin metodologia de întocmire şi adoptare, o politică transparentă de administrare publică în spirit european.

Programele şi proiectele enunţate în strategie pentru atingerea obiectivelor şi realizarea direcţiilor de dezvoltare prevăzute au orizonturi diferite de realizare, unele imediate, altele în viitorul apropiat sau mai îndepărtat. Ele pot fi nuanţate şi amendate, completate cu altele sau chiar anulate dacă mediul dinamic al realităţii viitoare va genera alte împrejurări şi perspective, dar reprezintă un punct de reper ce permite o permanentă evaluare a depărtării sau apropierii de anumite deziderate.

Priorităţile strategiei vor fi stabilite de Consiliul Local în funcţie de necesităţi, de sursele de finanţare disponibile şi detalii tehnico economice de execuţie a proiectelor. Pentru aceasta se va întocmi un grafic al desfăşurării în timp a proiectelor, ţinând seama şi de termenele de realizare propuse în strategie care va fi atent monitorizat. De asemenea, este necesar a fi evaluat impactul pe care realizarea proiectelor îl are în vederea atingerii obiectivului strategic general privind dezvoltarea durabilă a comunei prin utilizarea eficientă a resurselor fizice şi umane în scopul asigurării prosperităţii şi calităţii vieţii locuitorilor săi.

Primarul comunei Grădiștea, județul Vâlcea – ca instituţie executivă – are mandatul Consiliului Local şi obligaţia instituţională de a promova, iniţia urmări şi finaliza - cu respectarea legilor în vigoare – toate procedurile, deciziile, acţiunile, activităţile, operaţiile pentru realizarea programelor şi proiectelor prevăzute în strategie, după aprobarea acesteia de către Consiliul Local. În cadrul unui raport întocmit anual se va prezenta stadiul realizărilor obiectivelor din Strategie.

Orice modificare a Strategiei – propusă în urma evaluărilor anuale şi a schimbărilor contextuale care au impact asupra obiectivelor şi direcţiilor de dezvoltare anterior fixate va fi făcută numai cu aprobarea Consiliului Local Grădiștea.

Strategia şi documentele aferente prezente şi viitoare sunt considerate de domeniul public şi vor fi puse la dispoziţia societăţii civile.

CAPITOLUL V

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:2020:FIN:RO:PDF

2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltare_durabil%C4%83

3. http://www.egsproject.eu/index.php?option=com_content&view=article&id=89&Itemid=111

4. www.leader-romania.ro

5. www.apdrp.ro/content.aspx?item=2128&lang=RO

6. www.fonduri-ue.ro/.../19_Ghidul_Solicitantului_LEADER_Masura_41.p.

7. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO- SOCIALĂ A JUDEȚULUI VÂLCEA www.cjvalcea.ro/dezv.

8. http://programenationale2012.aippimm.ro/

9. ‎ Romania si Strategia pentru Europa 2020 – Departamentul pentru Afaceri Europene;

10. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României …

11. Strategia de dezvoltare durabilă a României,

12. Sistemul de Control Intern/ Managerial în conformitate cu Ordinul nr. 946/2005;

13. Comunicarea Comisiei Europa 2020 – Comisia Europeana;

14. Coordonatele majore ale procesului de programare a fondurilor europene pentru perioada 2014 - 2020 – Reuniunea Comitetului Interinstituțional pentru Acordul de Parteneriat ( CIAP );

15. Politica de Coeziune ale Comisiei Europene 2014 – 2020

16. Grădiștea, file de istorie, Fîrtat Ilie, Fîrtat Ioana, Editura Rotomat, Craiova, 2004;

17. Grădiștea, pagini de dor, Fîrtat Ilie, Fîrtat Ioana, Fîrtat Georgiana Elena, Editura Offsetcolor, Rm Vâlcea, 2007;

18. Monografia învățământului grădiștean, 1840-1989, Fîrtat Ilie, Fîrtat Ioana, Fîrtat Georgiana Elena, Editura Silviana, Rm. Vâlcea, 2010;

19. Arhiva comunei Grădiștea, județul Vâlcea.

CAPITOLUL VI

ANEXE

ANEXA 1

“SPUNE-ȚI PĂREREA

Dacă e cunoscută CONTEAZĂ!”

CHESTIONAR

Administrația Publică a comunei Grădiștea, jud. Vâlcea realizează un studiu cu privire la nevoile / problemele comunității, studiu care va sta la baza elaborării Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Grădiștea, județul Vâlcea pentru perioada 2014-2020. Vă rugăm să ne sprijiniți în demersul nostru, prin completarea chestionarului următor.

Vă asigurăm că datele furnizate vor fi confidențiale și vor fi utilizate doar pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Socio - Economică a comunei Grădiștea.

1. În care dintre categoriile următoare vă regăsiți? (încercuiți răspunsul corespunzător )

a. Patron

b. Salariat

c. Agricultor

d. Șomer

e. Pensionar

f. Beneficiar de ajutor social

g. Elev / student

h. Alta ...........................................................................................................

2. Care este nivelul studiilor dumneavoastră? ( încercuiți răspunsul corespunzător)

a. Elementare (I-VIII)

b. Profesionale

c. Liceu

d. Școala postliceala

e. Universitare

f. Altele

3. De câte ori ați solicitat sprijinul autorităților locale (primăriei) în ultimii 2 ani, pentru o problemă din localitatea d-voastră? (încercuiți răspunsul corespunzător )

a. O dată

b. De două ori

c. De mai multe ori

4. Menționați o situație pentru care a-ți solicitat sprijinul autorităților locale:

...........................................................................................................................................

……………………………………………………………………………………………………………………………………..

Situația a fost rezolvată ?: (încercuiți răspunsul corespunzător )

a. Da

b. Nu

c. Parțial

5. Cum considerați interesul autorităților locale față de problemele localității? (încercuiți răspunsul corespunzător )

a. Insuficient

b. Scăzut

c. Suficient

d. Mare

e. Foarte mare

6. Cine credeți că trebuie să se implice în rezolvarea problemelor locale? (încercuiți răspunsul corespunzător )

a. Primarul

b. Consilierii locali

c. Angajații primăriei

d. Preotul

e. Cetățenii

f. Instituțiile județene

g. Altă(e) persoană(e) / instituție ( menționați-o) …………………………………………………………

7. Menționați ce doriți cel mai mult să se schimbe pentru ca d-voastră personal să trăiți mai bine:

............................................................................................................................................

……………………………………………………………………………………………………………………………………..

8. Enumerați cel puțin 3 probleme necesar a fi rezolvate pentru localitatea d-voastră:

a)...............................................................................................................................................................................................................................................................................................

b)................................................................................................................................................................................................................................................................................................

c)...........................................................................................................................................................................................................................................................................................

d)……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

9. Nominalizați o persoană în care aveți încredere să vă reprezinte pe plan local într-un

comitet, care să vă susțină dorințele:

........................................................................................................................................

10. Care este situația localității dumneavoastră în ceea ce privește: (încercuiți răspunsul corespunzător )

a) Accesul la utilități (apă potabilă, canalizare, gunoi menajer…etc.) FB B S NS

b) Starea drumurilor interne sau care leagă comunitatea de exterior FB B S NS

c) Accesul la servicii de sănătate (dispensar, medic de familie, etc.) FB B S NS

d) Accesul copiilor la servicii de educație (grădinițe, scoli, etc. ) FB B S NS

e) Accesul la servicii sociale pentru persoane dezavantajate FB B S NS

f) Accesul la informație (radio, TV, presa scrisă, bibliotecă, etc.) FB B S NS

g) Posibilitățile de petrecere a timpului liber în localitatea dvs. FB B S NS

h) Starea spațiilor destinate activităților cultural-sportive FB B S NS

i) Curățenia si îngrijirea localității FB B S NS

j) Veniturile obținute din agricultură FB B S NS

k) Posibilitatea de a obține venituri și din alte surse (activități productive) FB B S NS

l) Posibilitatea de a vă aproviziona cu alimente de bază FB B S NS

m) Posibilitatea de a vă cumpăra produse nealimentare FB B S NS

Notă:

Încercuiți cifra care vă convine de la fiecare problemă din enunț știind că prescurtările au următoarele semnificații:

1. FB - Foarte bună

2. B - Bună

3. S - Satisfăcător

4. NS - Nesatisfăcător

11. Numărul de membri din care este alcătuită familia dv. (persoane care locuiesc împreună si au un buget comun). …………………………………………………………..

12. În care dintre următoarele categorii de vârstă vă încadrați?( Încercuiți răspunsul corespunzător)

a). 18 – 25 ani

b). 26 – 35 ani

c). 36 – 45 ani

d). 46 – 55 ani

e). Peste 55 ani

13. Sexul

a).Masculin

b).Feminin

14. Dacă aveți sugestii sau propuneri cu privire la dezvoltarea socio-economică a comunei Grădiștea, vă rog să le exprimați mai jos:

________________________________________________________________________

15. Care este principala nemulțumire pe care o aveți în relația cu:

Primarul :………………………………………………………………………………………………………………………..

Viceprimarul:…………………………………………………………………………………………………………………

Consilierii locali:……………………………………………………………………………………………………………

Personalul din învățământ ……………………………………………………………………………………………

Personalul primăriei……………………………………………………………………………………………………..

16. Care sunt în opinia dvs. cele mai importante probleme care încetinesc

dezvoltarea comunei Grădiștea, indiferent de sfera acestor probleme, sociale, politice,

administrative, educaționale, economice, de sănătate, etc.? (completați mai jos):

…………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………….

17. În opinia dvs., în general, în comuna Grădiștea lucrurile evoluează:

( încercuiți opțiunea dumneavoastră)

Într-o direcție buna Stagnează Într-o direcție greșită Nu pot aprecia

VĂ MULȚUMIM!

Data completării chestionarului ____________________

Un comentariu:

AIB FUNDING.2 februarie 2020 la 20:19
Acum dețin o afacere proprie cu ajutorul Elegantloanfirm cu un împrumut de 900.000,00 USD. la 2% tarife, la început, am învățat, a fost o glumă până când cererea mea de împrumut a fost procesată în cinci zile lucrătoare și fondurile solicitate mi-au fost transferate. acum sunt un mândru proprietar al unei afaceri mari, cu 15 personal care lucrează sub mine. Toate mulțumesc ofițerului de credite Russ Harry, el este un Dumnezeu trimis, îi puteți contacta pentru a vă îmbunătăți afacerea pe .. email-- Elegantloanfirm@hotmail.com.
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri

Adăugați un comentariu

BIBLIOTECA PUBLICĂ LOCALĂ GRĂDIȘTEA

marți, 12 mai 2015

Strategia de dezvoltare a comunei Gradistea, Valcea

Un comentariu:

Despre mine