Biserica Străchinești

 BISERICA  STRÃCHINEŞTI

             ~ Invitaţie la drumeţie ~

     Strãchineştiul , sat   component  al  comunei  Grãdiştea, judeţul  Vâlcea, este  aşezat  în  partea  de  Nord-Est  a  comunei, pe  malul  stâng  al  râului  Olteţ. Cu  cei  45  locuitori  ai  sãi, satul  Strãchineşti  este  cel  mai  mic  sat,  din  cele  nouã care  compun  comuna.Cale  de  acces  drumul  comunal  Urzica ( comuna  Sineşti )-Dobricea ( comuna  Grãdiştea ).    

     Numele  satului  este  legat  de  numele  boierilor  Strãchinescu, boieri  ce  au  avut  conac  şi  moşie  în  zonã. Aceştia  au  avut  ranguri  boiereşti ( postelnici ) şi  grade  militare ( polcovnici ).

     Tot  din  Strãchineşti  era  şi  Tãnasie  Miulescu, “tãiat  de  turci”  ca  participant  la  “zaverã”-Revoluţia  lui  Tudor  Vladimirescu  din  1821.

     Actuala  Bisericã din  Strãchineşti –declaratã  monument  istoric- a  fost  ridicatã  între  anii  1737 – 1748. Ctitori: Vlãduţu  Strãchinescu, mama  şi  soţia  lui  Vlãduţ  Romanescu-boier  din  comuna  Roşiile. Se  spune  cã  actuala  Bisericã  Strãchineşti  ar  fi  fost  ziditã  pe  locul  unei  alte  biserici  construite  de  haiduci  sau  hoţi  ce  acţionau  în  zonã.

     Biserica  a  fost  reparatã  în  1830  şi  1903. Frescele  interioare  necesitã  sã  fie restaurate. Acolo  unde  sunt  deteriorate se  observã  trei  rânduri  de  straturi de frescã. In  altar, pictura  este  în  stil  Brâncovenesc.

     Ca  o  curiozitate, probabil  unic  în  zonã, una  dintre  fresce  reprezintã un  sfânt  cu  turban. Referitor la această pictură, domnul Dr. Florin Ridiche  de la Muzeul Olteniei din Craiova a făcut următoarea precizare: ” Turbanul nu este neapărat un obiect de vestimentație musulman. El era folosit și în perioada preislamică. Turbanul are mai degrabă o funcție utilitară, de protecție împotriva prafului și a soarelui și era folosit și de mongoli, de huni, se pare, dar și de soldații francezi creștini, în perioada războiului din Algeria. În ceea ce privește pictura prezentată, consider că pictorul-autor a văzut ceva similar în bisericile ortodoxe din cadrul Imperiului Otoman, mai ales în cele de la Constantinopol sau din Asia Mică. ”

                                      Harta lăcașurilor de cult din Grădiștea și localitățile limitrofe

                                          Fîrtat  Ilie, bibliotecar  al  Bibliotecii  Publice  Locale  Grãdiştea.