Biserica Străchinești

 BISERICA  STRÃCHINEŞTI

             ~ Invitaţie la drumeţie ~

     Strãchineştiul , sat   component  al  comunei  Grãdiştea, judeţul  Vâlcea, este  aşezat  în  partea  de  Nord-Est  a  comunei, pe  malul  stâng  al  râului  Olteţ. Cu  cei  45  locuitori  ai  sãi, satul  Strãchineşti  este  cel  mai  mic  sat,  din  cele  nouã care  compun  comuna.Cale  de  acces  drumul  comunal  Urzica ( comuna  Sineşti )-Dobricea ( comuna  Grãdiştea ).    

     Numele  satului  este  legat  de  numele  boierilor  Strãchinescu, boieri  ce  au  avut  conac  şi  moşie  în  zonã. Aceştia  au  avut  ranguri  boiereşti ( postelnici ) şi  grade  militare ( polcovnici ).

     Tot  din  Strãchineşti  era  şi  Tãnasie  Miulescu, “tãiat  de  turci”  ca  participant  la  “zaverã”-Revoluţia  lui  Tudor  Vladimirescu  din  1821.

     Actuala  Bisericã din  Strãchineşti –declaratã  monument  istoric- a  fost  ridicatã  între  anii  1737 – 1748. Ctitori: Vlãduţu  Strãchinescu, mama  şi  soţia  lui  Vlãduţ  Romanescu-boier  din  comuna  Roşiile. Se  spune  cã  actuala  Bisericã  Strãchineşti  ar  fi  fost  ziditã  pe  locul  unei  alte  biserici  construite  de  haiduci  sau  hoţi  ce  acţionau  în  zonã.

     Biserica  a  fost  reparatã  în  1830  şi  1903. Frescele  interioare  necesitã  sã  fie restaurate. Acolo  unde  sunt  deteriorate se  observã  trei  rânduri  de  straturi de frescã. In  altar, pictura  este  în  stil  Brâncovenesc.

     Ca  o  curiozitate, probabil  unic  în  zonã, una  dintre  fresce  reprezintã un  sfânt  cu  turban. Referitor la această pictură, domnul Dr. Florin Ridiche  de la Muzeul Olteniei din Craiova a făcut următoarea precizare: ” Turbanul nu este neapărat un obiect de vestimentație musulman. El era folosit și în perioada preislamică. Turbanul are mai degrabă o funcție utilitară, de protecție împotriva prafului și a soarelui și era folosit și de mongoli, de huni, se pare, dar și de soldații francezi creștini, în perioada războiului din Algeria. În ceea ce privește pictura prezentată, consider că pictorul-autor a văzut ceva similar în bisericile ortodoxe din cadrul Imperiului Otoman, mai ales în cele de la Constantinopol sau din Asia Mică. ”

                                      Harta lăcașurilor de cult din Grădiștea și localitățile limitrofe

                                          Fîrtat  Ilie, bibliotecar  al  Bibliotecii  Publice  Locale  Grãdiştea.        

Poeți grădișteni

Theodora Trăistaru, 11 ani, clasa a VI-a

Gând de copil, poezii, Rm. Vâlcea, 2013.

Ghiocelul

Într-un colț din grădiniță,
Sub o plapumă de nea,
Iată, iese o căciuliță
De sub povara cea grea.

Își scoate firav căciula,
De un alb imaculat,
Ca să nu supere iarna
Care încă n-a plecat.

Și așteaptă câte - o rază,
Să-l mângâie pe cap, 
Ce frumos e la lumină!
Chiar dacă s-a înșelat.

El credea că-i primăvară,
Și d-aceea a ieșit
Și speră că gerul aspru
De la noi a tot fugit.

Tot ca el o vrăbiuță,
Zgribulită stă-ntr-un pom,
A venit tot prea din vreme
Și-a găsit un ger enorm.

Nu-i nimica așteptăm,
Primăvara să sosească,
Cu căldură și culoare,
Să se schimbe viața noastră.


Gândul meu

Toate gândurile mele
Sunt puse la vedere,
Ca un șirag de perle
Sunt gândurile mele.

Poate am un colț de stea,
Care e numai a mea,
Dar gândesc și spun mereu
Ca ăsta e Raiul meu.

Gândesc că pot eu oare,
S-ating o rază de soare?
Gândesc eu că, poate,
S-ating un colț de lună la noapte?

Gândesc eu, că pot,
Să zbor cu gândul peste tot?
Nu am limită, nici hotar,
Oricât ar părea de bizar.

Gândul meu zboară mereu,
Ca pe cer un curcubeu,
Colorat în culori vii,
Îl știm, că suntem copii.

Gândul meu zboară departe,
Mări, oceane, țări, de toate,
E mereu neobosit
Și mă face fericit.

Gândul meu îl las să zboare
Ca o pasăre călătoare,
Să se ducă, să se ducă,
Gândul tare ca o stâncă.

Gândesc ce spun?
Spun ce gândesc?
Sunt dileme ce se găsesc
În gândul meu,


Ce iubesc?

Iubesc tot ce mă-nconjoară
Și miroase a primăvară,
Iubesc tot ce e frumos
Și ce e spectaculos.

Eu iubesc Floarea-nflorită
Și pădurea cea-nverzită,
Ibesc tot ce are culoare
Și lumină de la soare.

Iubesc dealul și câmpia,
Unde cântă ciocârlia,
Iubesc munții cei bătrâni,
Ce ne-amintesc de străbuni.

Iubesc Dunărea albastră
Ce curge prin țara noastră
Și se varsă în neagra mare
Ce stă strajă la hotare.

Ce-i iubirea pe pământ?
E un simplu simțământ.
Tot ce-i frumos sau urât
Au un rost pe acest pământ.

( Notă: poeziile citate fac parte din volumul de debut, Gând de copil.)