Poeți grădișteni

        GÎNGU ELISABETA SILVIA – scriitor - născută la 7 octombrie 1948 în comuna Roșiile, jud. Vâlcea. Profesor de Limba și literatura română în comuna Grădiștea.
        Opera: Să intri în lumină, Editura Conphys, Rm . Vâlcea, 1999; Cântec pentru Mădălina, Editura Conphys, Rm. Vâlcea, 1999; Timpul, Editura Rotomat, 2000, Craiova; Din Țara lui Hrababură, Editura Rotomat, 2000, Craiova; La poesie c'est ma passion, Editura Rotomat, 2000, Craiova. ( Petre Petria, Cristina Tănăsoiu, Vâlcea – Oameni de știință, cultură și artă. Dicționar, vol. II, Râmnicu – Vâlcea, Ed. Conphys, 2004).

... Și am trăit 

Mi-am cioplit din piatră chip,
Am stors tăria din nisip.
Și sufletul tot din granit, 
Și n-am murit, și n-am murit!

Mi-am cioplit din piatră casă,
Mi-am zidit gându-n terasă
Și în cochilii de granit,
Și n-am fugit, și n-am fugit!

Mi-am cioplit din piatră viață,
Am sorbit roua din dimineață
Și-am ars ecouri de granit,
Și am trăit, și am trăit!


Să intri în Lumină!

” Nicicând nu poate-amurgul să-nvingă zorii zilei!”
Admiră dar apusul și prinde-te în zori!
Când raza te îndeamnă, de-i ști chemarea ei,
Să intri în Lumină în zori, în sori și-n flori!

Nicicând nu poate noaptea să biruie Lumina
Din gândul neant în clipa lui de somn!
Când soarele răsare și-ți mângâie grădina, 
Să intri în Lumină în zori, în flori și-n pom!

Nicicând nu poate timpul să mistuie uitarea
Prin freamătul de raze, ce te-atinge-n zori!
Când muntele te cheamă, de îi cunoști chemarea, 
Să intri în Lumină în zori, în flori și-n sori!

Să intri în Lumină și-n câmpul nins de flori!


Supus

Să taci! Și să asculți cuvântul negreșit!
Să taci! Și să - nțelegi proverbul nerostit!
Să fii supus, neorb. în toate câte faci!
Să nu privești prea sus, cu gândul să te-mpaci!

Să taci! Și să culegi sămânța, ce-n inimi a rodit!
Să taci! Și să -ți alegi cuvântul în minte potrivit!
Să intri în Lumină, ca-n lanul ars de maci!
Atent să fii la toate, și grijă să ai: SĂ TACI!

( Din volumul Să intri în lumină, Editura Conphys, Rm. Vâlcea, 1999 )
 

Biblioteca Publicã Comunalã Grãdiştea, jud. Vâlcea –Istoric

Biblioteca  Publicã  Comunalã  Grãdiştea, jud. Vâlcea –Istoric

      In anul 1902, pe lângã Şcoala din Grãdiştea, se infiinţeazã prima Bibliotecã- Biblioteca Popularã Grãdiştea, bibliotecã ce se adresa atât elevilor cât si pãrinţilor acestora, dotatã cu  cãrţi  prin “ hãrnicia  bravilor  învãţãtori “. In anul 1903, Biblioteca Popularã Grãdiştea deţinea 158 volume ce reprezentau 106 titluri. In primul rãzboi mondial, ocupantul austro-ungar distruge complet atât şcoala cât şi biblioteca. Cu această ocazie sunt arse peste 1.000 volume, cãrţi de literatură, cea  mai  mare  parte  legate  în  pânzã  şi  în  piele. In anul 1954 se infiinţeaza “Biblioteca Sãteascã Grãdiştea”-actuala Bibliotecã Publicã  Comunalã Grãdiştea. In  anul  1967 Biblioteca  Publicã   Comunalã  Grãdiştea  deţinea  4735  volume. In  anul  1979  Biblioteca  Comunalã  Grãdiştea  deţinea un numãr de 5852 volume. In anul 2002 Biblioteca Publicã Comunalã Grãdiştea deţinea 8770volume. Biblioteca Publicã Comunalã Grãdiştea este o bibliotecã publicã, de tip enciclopedic, cu acces liber la raft. La ora actualã deţine 8817 volume, structurate pe urmãtoarele domenii: literaturã românã, bibliografie şcolarã, literaturã universalã, agriculturã, istorie,filozofie, geografie,etc..Printre alte utilitãţi , biblioteca deţine şi o modernã salã de lecturã cu 11 locuri. Au lucrat ca bibliotecari la Biblioteca  Publicã  Comunalã  Grãdiştea,  în decursul  anilor,  urmãtorii:

1.     Bãlãnoiu  Constantin -1954

2.     Angelescu  Florica

3.     Coloji  Constanţa,

4.     Chiriţã  Aneta –ianuarie-aprilie 1957,

5.     Popa  Floarea- din  mai 1957  pânã  în  decembrie  1958,

6.     Busioceanu  Natalia- ianuarie-martie  1959,

7.     Istratie  C.Ion-1960-1961,

8.     Popescu  Gheorghe,

9.     Popa  Ioana,

10.              Busioiceanu  Nicolae,

11.              Gângu  Alexandru,

12.              Busioceanu ( Niţã )  Nicoliţa -1968-1974,

13.              Licu  ilie – 1974- 1982,

14.              Sãndoiu  Constanţa -1982-1990,

15.              Petre  Margareta -1990-1998,

16.              Fîrtat  Ilie- 1998-

     Un rol important în ridicarea culturalã a satelor grãdiştene l-au jucat şi Bibliotecile Parohiale. Astfel, în 1935 se gãseşte menţionatã la Biserica din satul Bãieşti o bibliotecã  parohialã, în 1936 se afla o bibliotecã parohialã cu 60 de volume şi  25  de  cititori la Biserica Grãdiştea şi în 1938 este menţionatã o bibliotecã parohialã cu 500 volume la Biserica din satul Obislavu.

                                                             Fîrtat  Ilie ,bibliotecar

                                                                                  

Monumentele istorice din comuna Grădiștea, jud. Vâlcea

Monumentele istorice din comuna Grădiștea, jud. Vâlcea

1.        Străchinești. Biserica  din  satul  Străchineşti-monument  istoric- a  fost  ridicată  între  anii  1737-1748  de  către  Vlăduţu  Străchinescu si de  mama  şi  soţia  lui  Vlăduţ  Romanescu- boier  din  comuna  Roşiile  şi  are  hramul  ‘’Intrarea  în  biserică’’. Biserica  a  fost  reparată  în   1830  şi  1903.  

 

2.        Diaconești. BISERICUŢA  DE  LEMN  DIN  SATUL  DIACONEŞTI -monument  istoric-  ridicată în anul  1768. Această  bisericuţă  a  fost  ridicată  ‘’La Scoruş’’  şi  mutată  în  acest  loc  în  anul  1911. Ctitorie a  lui Nanu, Ioan  Voinescu, Lupu  Vlăduţu  şi  Popa  Matei , cu  hramul  ‘’Sf, Nicolae’’, deţine  o  pictură  originală  pe  lemn. A fost renovată în anul 1922 de Popa Dinu şi cu toţi locuitorii.

3.        Valea Grădiștei. BISERICA  DIN  SATUL  VALEA – GRĂDIŞTEI -monument  istoric.   Biserică  parohială, cu  hramul  ‘’Sfinţii  Voievozi’’, ctitorie  a  lui  Popa  Dumitraşcu, Niţă  Cumpănaşu, Popa  Radu  şi  boierul  Udrea  Pleşoianu, ridicată  în  anul  1816. Renovată  în  anul  1950. 

4.       Grădiștea. BISERICA  GRĂDIŞTEA -monument  istoric -  Biserică  parohială  cu  hramul  ‘’Sfiinţii  împăraţi  Constantin  şi  Elena’’, zidită  în  anul  1840  de  către  familia  boierilor  Pârâianu- Constantin  şi  Matei  - se  găseşte  aşezată  în  centrul  comunei. Biserca  a  fost  reparată  în anii  1859, 1948 şi  1951  iar  pictura  refăcută  în  anul  1964.  

 

5.           În  anul  1939, profesorul  Dumitru  Berciu, făcând  săpături  în  punctul ‘’La  Cetate’,   găseşte  ‘’câteva  resturi  ale  Culturii  Coţofeni  şi  urmele  unei  Cetăţi  dacice.’’Cetatea  datează  din  perioada  de  trecere  de  la  cultura  Hall  Statt  la  cultura  La  Tĕne  şi  se  găseşte  aşezată  pe  Dealul  Muierii. Pe  culmea  acestui  deal  trecea  un  drum  vechi  de  culme  ce  făcea  legătura  între  cetatea  getică  Sucidava  ( Corabia )  şi  capitala  dacică  Sarmisegetusa, numit  Drumul  Muierii.  

 

                      6.              Casa Vochita - monument  istoric-Stil arhitectonic de secol XIX. 

                      7.             Muzeul satului - 15  august 2011

Material realizat de Fîrtat Ilie, bibliotecar