Semnificația zilei de Boboteaza la Grădiștea
Azi, 6 ianuarie, sărbătorim Boboteaza,
aceasta semnifică Botezul lui Iisus Hristos în apa Iordanului, botez săvârșit
de către Sf. Ioan Botezătorul, ziua căruia
o celebrăm mâine, pe 7 ianuarie.
Boboteaza este legată de Sărbătoarea Sf. Ioan prin
semnificație, prin simbol, prin tradiții și obiceiuri frumoase prin ineditul
lor și semnificația profundă ce a fost păstrată în ciuda vechimii acestei Sărbători.
De bobotează, grădiștenii – tineri sau vârstnici , merg la biserică, participă la slujbă şi ia
apă sfinţitǎ, apă care se consumă la toate sărbătorile de peste an, dimineaţa
pe nemâncat. Aghiasma de Boboteaza este considerată apa sfințită cu cele mai
mari puteri, este apa ce rămâne “vie” și proaspătă timp îndelungat. Aghiasma de Bobotează pare să aibă “puteri”
vindecătoare atât pentru suferințele trupești, cat și pentru cele sufletești și
spirituale. Se spune că aghiasma se bea dimineața pe nemâncate și cu sufletul
curat, după rugăciunea de trezire. Creștinul iși face cruce și bea apa sfințită
care ii aduce sănătatea trupească și curățare spirituală. De asemenea se spune
că este mare păcat să arunci sau să “strici” în mod intenționat aghiasma, dar
și să o bei după ce ai mâncat.
Când vine popa cu botezul, gospodarii îi cer un fir din busuiocul cu care botează.
Acest fir de busuioc, înfăşurat cu un fir de aţă roşie, se pune în noaptea de
bobotează în gard în dosul porţii. Dimineaţa, dacă busuiocul este brumat, vei
avea un an bun iar dacă este cum l-ai pus, soarta în acest an ţi-a întors
spatele.
În această zi se spune că
toate apele sunt sfinţite. Tot acum se botează, se stropesc cu apă sfinţită animalele, leaurile din
gospodărie, viile, livezile de pomi, etc.
Stropirea se face prin înmuierea unui fir de busuioc în apa sfințită.
Ilie Fîrtat,
bibliotecar Biblioteca Publică Locală Grădiștea, jud. Vâlcea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu